Premium
Duminică a fost dat publicității ultimul sondaj CURS, cu informații interesante. Pe de o parte, se pare că erodarea afectează principalele două partide ale guvernării, chiar dacă cifrele se mențin în zona lui 35% pentru PSD și 20% pentru PNL, în condițiile în care istoria electorală arată că forța de mobilizare a social-democraților depășește întotdeauna estimarea sondajelor, în vreme ce liberalii nu își pot fructifica niciodată întregul potențial al intenției de vot.
Fotografia momentului arată, însă, nevoia de stabilitate în percepția alegătorilor, mai ales dacă ne raportăm și la reticența pentru anticipate, subiect adus recent în opinia publică, mai cu seamă dinspre liderii din Kiseleff, pentru a-și consolida autoritatea în coaliție și a pune presiune pe decidentul final al rocadei guvernamentale, anume președintele României.
Luni, Ministerul Finanţelor a lansat în dezbatere publică al doilea proiect pentru plafonarea temporară a preţurilor la RCA, după retragerea primului, urmare a situației delicate în care a ajuns un mare jucător al asigurărilor auto anul acesta. O situație cu repetiție, după anul 2022, când altă companie a ieșit din joc.
Domeniul polițelor este unul de calcule financiare și prognoze. Statistic, nicio companie nu își poate despăgubi toți clienții, în ipoteza în care toți ar face accident în aceeași săptămână, de pildă. Plecând de la această ipoteză, a șanselor mici de petrecere a evenimentelor rutiere, unele firme au practicat prețuri foarte reduse, acumulând cote nesustenabile de piață.
Problema revine tot în sarcina ASF, care ori trebuia să își facă mai bine munca de prevenție, ori să ceară legiutorului să actualizeze reglementările, pentru a elimina acest gen de riscuri. Asta pentru că plafonarea nu poate fi decât o soluție de moment, iar dincolo de limitarea pieței libere, nu va face decât să îndepărteze eventuali investitori din domeniu, să degradeze și mai mult procesele de reparație și despăgubire, fără a rezolva cauzele amintite mai sus. De aceea, singura abordare fezabilă ar fi tranziția dinspre o politică mai degrabă contemplativă către una de acțiuni anticipative.
Marți, actorul cunoscut pentru rolul "Caporalul Pupăză" din îndrăgitul serial „Trăsniți în NATO”, s-a înscris în PNL Vâlcea, cu scopul de a candida la președinția Consiliului Județean Vâlcea. Și pentru ca ziua să fie amuzantă până la capăt, un alt demn urmaș al Brătienilor, deputatul Pavel Popescu, a propus ca România să blocheze, la fel ca Germania, regulamentul UE privind interzicerea vehiculelor pe benzină și motorină, pentru a forța primirea în spațiul Schengen.
Interesantă schimbarea de optică sau discurs și apropierea de populism, în condițiile în care diplomația de acest fel se face discret, cu răbdare și cumpătare, nicidecum recurgând la astfel de amenințări. Dacă există un argument realist pentru respingerea acelui regulament, acela ține de absența infrastructurii de alimentare și a capacităților de producție a energiei electrice, dar asta e altă discuție.
Miercuri a făcut vâlvă votul Senatului privind pragul stabilit pentru infracțiunea de abuz în serviciu la echivalentul a 50.000 de euro (250.000 de lei), după ce Curtea Constituțională dispusese fixarea unui prag, ca necesitate a reglementării.
Dezbaterea juridică este extrem de complicată, însă principiul de drept poate fi similar celui pentru contrabandă: dacă traversezi o frontieră cu 2 pachete de țigări nu este contrabandă, însă dacă o faci cu 20 de baxuri, este.
Pentru a tempera unele reacții, mai mult sau mai puțin legitime din societate și politică, PSD și PNL au anunțat că vor susține în Camera Deputaților - decizională în acest caz - propunerea ministrului Justiției, aceea ca acest prag să fie 9.000 de lei. Surprinzător că geaca roșie a rămas acasă, iar rezistenții nu s-au strâns la girafă. Și parcă nici televiziunile „quality” mai zis nasoale despre „ciuma roșie”. Ce importantă e stabilitatea!
Și tot miercuri, senatorul liberal Alexandru Nazare a rezolvat, printr-un amendament, lungul șir de gafe ale colegilor săi de partid sau coaliție privind taxa de solidaritate plătibilă de către OMV. După ce șeful Fiscului s-a bâlbâit repetat și inutil, cot la cot cu ministrul de Finanțe, fostul deținător al acestui portofoliu, dat afară de Florin Cîțu din Cabinetul său, a dovedit că se poate proceda și coerent și competent în domeniul politicilor publice.
Joi, celebrul comic menționat anterior, pupil prezidențial și lider al „echipei câștigătoare” în „festivalul democrației” (campania internă din PNL, care a blocat România pentru înlăturarea lui Ludovic Orban, în timp ce țara bătea rcorduri negre la morții de Covid), a încercat o nouă abordare cu valențe ideologice: „Nu trebuie să-i lăsăm pe socialişti să ne fure aceşti bani.
Altfel suntem toţi responsabili pentru eşecul PNRR”. Se referea, probabil, la socialiști în sensul economic al clivajului marxist privind proprietatea asupra capitalului și mijloacelor de producție, uitând că nu socialiștii - oricare ar fi ei - au acontat vaccinuri inutile de aproape un miliard de euro pe care trebuie să le plătim cu toții. În rest, e de așteptat înscrierea sa în Forța Dreptei și candidatura pe liste comune cu USR și PMP.
Vineri, vicepreşedintele Comisiei Europene și lider al socialiștilor europeni, Frans Timmermans, a participat la reuniunea PES activists de la București, organizată de unul dintre cei mai relevanți și respectați europarlamentari români, Victor Negrescu. Prezența oficialului de la Bruxelles este cea mai recentă și mai serioasă validare a PSD la nivel internațional, după o îndelungată perioadă de umbră în diplomația politică a continentului.
Iar mandatul lui Mircea Geoană la conducerea NATO a fost prelungit cu încă un an.
Totuși, ca ziua să nu fie prea serioasă, secretarul general al PNL a anunțat că „partidul Brătienilor” are 22-24% în toate sondajele, „după 3 ani și jumătate de guvernare în care nu a ratat nicio criză”. Abia după această declarație am înțeles de ce tot bate PSD apropouri despre anticipate: ca nu cumva să ajungă „liberalii” la 50% și să facă guvernul singuri.
