Premium
Comunitatea din orașul Sărmașu comemorează azi 70 de ani de la masacrul comis în localitate de trupele horthyste. Acestea au ucis, în octombrie 1944, în contextul ofensivei Armatei Regale Române pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, ocupată de Ungaria din 1940, 126 de evrei din Sărmașu. O treime dintre ei era reprezentată de copii. De asemenea, jandarmii unguri au ucis și 39 de români, cei mai mulți dintre ei prizonieri de război, prinși în contextul bătăliei de la Oarba de Mureș.
Oribilul masacru de la Sărmașu va fi comemorat în cadrul unui colocviu, găzduit de Primărie. ”Întreaga acţiune se vrea ca o rememorare a evenimentelor de la Sărmaşu de Câmpie, din perioada 5 septembrie-10 octombrie 1944, care timp de 35 de zile s-a aflat sub ocupația invaziei ungare horthyste. În aceste zile și nopţi, jandarmii unguri cu pene de cocoş şi Gărzile Naţionale Maghiare, sub conducerea căpitanului de jandarmi Lancz Laszlo, au împuşcat 126 de evrei și 39 de români din zonă, militari luaţi prizonieri de război din luptele de pe aliniamentul Oarba de Mureş-Luduş-Gheja-Cheţani”, spun organizatorii, care doresc să ridice un nou monument funerar în cinstea victimelor masacrului. După încheierea celui de-al doilea război mondial, doi ofițeri și cinci dintre subofițerii implicați în masacrul de la Sărmașu au fost condamnați la moarte, prin sentința Tribunalului Militar din Cluj. Un jandarm localnic a primit 20 de ani de închisoare, iar un alt localnic, membru al gărzii civile maghiare, a primit 5 ani de închisoare.
Mărturii cutremurătoare
În legătură cu acest masacru, una dintre cele mai cutremurătoare mărturii a fost lăsată de un avocat român de origine evreiască. ”Tot ce am trăit, văzut, simțit și auzit în acei patru ani de urgie nu ar putea sta alături de ceea ce am văzut la Sărmașu. Am pipăit cele 126 de cadavre… Am văzut copii de 5, de 3 și de 1 an, neatinși de gloanțe, care au fost și ei azvârliți și îngropați de vii. Am văzut soț și soție încleștați într-o ultimă îmbrățișare și am văzut un tată cu mâinile crispate strângându-și în brațe copilul de un an…”, scria dr. Matatias Carp, secretar general al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din România, delegat oficial ca membru al comisiei de cercetare a masacrului de la Sărmașu.
Trupele horthyste au comis unul dintre cele mai înfiorătoare masacre din Transilvania.
Iata cine sunt martirii si eroii romani identificati de noi, in zona Plasei Sarmasu; dr. Banu Vasile (n. 1918, com. Mociu/Cluj, primpretorul Plasei Sarmasu, impuscat la marginea localitatii); plut. maj. Teodor Jucan (n. 1882 Buza/Cluj, fost sef al postului de jandarmi din Sarmasu/Mures, impuscat la coltul padurii comunei Camarasu/Cluj); Iuliu Moldovan (n. 1916, com. Catina/Cluj, contabilul Plasei Sarmasu/Mures); Ioan Moldovan (n. 1906, primarul com. Gabud/Alba); Alexandru Fizesean (n. 1896, com. Catina/Cluj, impuscat la coltul padurii Camarasu/Cluj; in urma lui au ramas 5 copii orfani); Vasile Micu (de 71 ani, preot, com. Sarmasu/Mures, participant la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia); Petru Cadar (61 de ani, taran roman din Sarmasu/Mures); Letitia Rusu (17 ani, impuscata la fantana in Catina/Cluj); Solomon Istoc (de 18 ani, din Grebenisu de Campie/Mures); serg. Iulian Predescu (seful Pichetului de graniceri Marasesti/Band); Zachei Seulean (71 de ani, taran din Grebenisu de Campie/Mures); sold. Barbu Radu (de 22 de ani, granicer, nascut in comuna Petresti/Dambovita, impuscat la pichetul Visuia); Ioan Gorea (n. 1925, in Visuia); Maria Gorea (mama, satul Visuia/Bistrita-Nasaud); Sofia Harsan (n. 1874, mama, satul Visuia/Bistrita-Nasaud); Eugen Harsan (n. 1925, fiul, satul Visuia/Bistrita-Nasaud); Ioan Loga (de 70 de ani, din Geaca/Cluj); Ioan Miron (71 de ani, din Geaca/Cluj); Ilonka Takacs (27 de ani, din Geaca, unguroaica, casatorita cu roman, in urma ei au ramas 5 copii orfani); Maria Rusu (de 2 ani, mama unguroaica); Ioan Teglas (20 de ani), Vasile Suciu (de 52 de ani); Ilisie Suciu (42 de ani); Cioba Viorel (de 3 ani); Maria Catinean (49 de ani); Tanasie Baciu (23 de ani, soldat din Regimentul 83 _ infanterie Turda, sosit acasa in acea zi in permisie); Ioan Lucaciu (40 de ani); Miron Filip (67 de ani), toti din Geaca/Cluj; Mihaly Estera (19 ani, evreica); Mihaly Rozalia (evreica, de 17 ani); Iosif Moldovan (taran); Ioan Cat (taran), toti din Sucutard/Cluj; sold. Ioan Gainusa, (de 22 de ani, n. Magureni/Prahova); sold. Gheorghe Pana (22 de ani, granicer, impuscat la Sarmasel/Mures); sold. Nicolae C. Nicolae (22 de ani, n. Hotcarau/Prahova, impuscat la Pogaceaua); sold. Florian Popa (granicer, de 22 de ani, n. Corbesti/Bihor, impuscat la Pogaceaua); sold. Gheorghe Ciulei (23 de ani, n. Ramnicu Valcea/Valcea, impuscat la Iclandu Mare/Mures); Ioan Craifalean (n. 1888, fost primar, impuscat in Iclanzel/Mures); Vasile Padurean (de 54 de ani, taran din Valea Larga/Mures); sold. Alexandru Bexa (granicer, n. Cacuciu/Mures), sold. Gheorghe Florea (din Reg. 7 _ graniceri Alba Iulia, ucis in Valea Larga/Mures) si altii. Din documentele de arhiva studiate si din declaratiile martorilor date la Tribunalul Poporului din Cluj, rezulta ca crimele si masacrele au fost comise din initiativa proprie pe plan local, fara sa fi avut ordin sau directiva oficiala superioara. Dovada este, in acest sens, faptul ca atunci cand banda capitanului Lancz Laszlo, comandantul jandarmeriei din Plasa Sarmasu/Mures, se pregatea sa repete masacrul din noaptea de 16/17 septembrie 1944, avand "pregatiti" alti 45 de evrei si romani arestati din ascunzatoarele lor, la interventia umanitara a locot. colonelului ungur Ujhazi, masacrul nu a mai avut loc, eliberandu-i din Lagarul de la casa picherului Ioan Pop din Sarmasu/Mures, redandu-le viata si libertatea. In memoria celor 126 de evrei masacrati de jandarmii unguri, s-a amenajat un cimitir si s-a ridicat un monument, s-au facut cercetari. Pentru romanii impuscati sau disparuti de pe fata pamantului nu s-a facut nimic pana in prezent!
