Premium
La 9 august este celebrată, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua internaţională a popoarelor indigene. Conform estimărilor, pe întreg mapamondul sunt circa 370 de milioane de persoane indigene, locuitori în 90 de state, potrivit www.un.org. Aceste mari grupuri distincte constituie mai puţin de 5% din populaţia mondială, vorbesc peste 7.000 de limbi ale planetei şi reprezintă circa 5.000 de culturi diferite.
Membrii acestor populaţii indigene sunt moştenitori şi practicanţi ai unor culturi unice şi ai unor modalităţi distincte de raportare la mediul înconjurător şi la societate. Şi-au păstrat caracteristicile sociale, culturale, economice şi politice, care sunt distincte de cele ale populaţiilor dominante în care trăiesc. În ciuda diferenţelor lor culturale, populaţiile indigene din întreaga lume împart probleme comune privind protecţia drepturilor lor ca populaţii distincte, potrivit agerpres.ro.
Citește și: Poliția și jandarmeria, mobilizare masivă la înmormântarea lui Emi Pian
În urmă cu zece ani, la 13 septembrie 2007, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Naţiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene, reprezentând un important moment în ce priveşte cooperarea şi solidaritatea între popoarele indigene şi statele membre, conform www.un.org. Declaraţia este cel mai cuprinzător instrument internaţional pentru drepturile popoarelor indigene. Reprezintă consensul global privind drepturile popoarelor indigene şi stabileşte un cadru universal de standarde minime pentru menţinerea demnităţii şi bunăstării lor. Implementarea Declaraţiei a determinat obţinerea unor succese majore la nivel naţional, regional şi internaţional. În ciuda succeselor, continuă să existe o falie între recunoaşterea formală a populaţiilor indigene şi implementarea politicilor în teritoriu, potrivit sursei citate anterior.
Prin Rezoluţia 49/214 din 23 decembrie 1994 Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a stabilit instituirea la 9 august a Zilei internaţionale a popoarelor indigene la nivel mondial şi marcarea sa anuală. Data aleasă marchează ziua în care a avut loc prima întâlnire, în 1982, a Grupului de lucru al ONU pentru populaţiile indigene şi a Subcomisiei pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, indică www.un.org.
În acest an, pe fondul pandemiei de coronavirus, pentru marcarea acestei zile, Divizia de Dezvoltare şi Popoare Indigene - Secretariatul Forumului Permanent pentru Probleme Indigene va organiza un eveniment virtual la care vor participa organizaţii ale popoarelor indigene, agenţii ONU, state membre, reprezentanţi ai societăţii civile şi actori interesaţi din domeniu. Tema aleasă în acest an este ''Covid-19 şi rezistenţa popoarelor indigene''. Evenimentul va include o discuţie dedicată asupra modalităţilor inovatoare prin care popoarele indigene continuă să demonstreze rezistenţă şi tărie pe fondul pandemiei în timp ce se confruntă cu pericole grave privind supravieţuirea lor. Scopul este de a sublinia modul în care păstrarea şi promovarea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale ale popoarelor indigene pot fi sporite şi mai mult în timpul acestei perioade de pandemie şi să fie consolidate mai temeinic. Participanţii vor împărtăşi bune practici cu audienţa, conform www.un.org.
Citește și: Câți bani făcea pe zi Emi Pian din cămătărie și ce se întâmpla cu cei care nu plăteau la timp
În 1990, Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat anul 1993 drept Anul internaţional al popoarelor indigene la nivel mondial. Ulterior, organizaţia a stabilit două decenii internaţionale ale popoarelor indigene la nivel mondial: primul - 1995-2004, fiind instituit prin Rezoluţia 48/163, şi al doilea în perioada 2005-2014, instituit prin Rezoluţia 59/174, cu scopul de a consolida cooperarea internaţională pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă popoarele indigene în domenii precum drepturile omului, mediul, dezvoltarea, educaţia, sănătatea, economia şi dezvoltarea socială. A fost organizată, în 2014, prima conferinţă mondială pentru drepturile popoarelor indigene, prilej cu care statele membre şi-au reafirmat sprijinul pentru Declaraţia Naţiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene şi şi-au asumat adoptarea unor măsuri legislative, politice şi administrative la nivel naţional pentru atingerea obiectivelor Declaraţiei.
