Premium
Primarul comunei Miroslava, Dan Niţă, a anunţat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că a emis autorizaţia de construire pentru Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi.
"Am semnat autorizaţia de construire a Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi, document care reprezintă certificatul de naştere al proiectului. Numit şi Spitalul Viitorului sau Institutul Inimii, acest obiectiv va fi construit pe raza satului Brătuleni, având ieşire la şoseaua de centură. Ulterior vor fi construite un centru de cercetare, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie, un hotel pentru personalul medical, un hotel pentru familiile pacienţilor şi o grădiniţă. Locuitorii întregii regiuni a Moldovei au nevoie de acest spital. Este vorba despre mii de pacienţi anual, inclusiv copii născuţi cu malformaţii cardiace, pentru care singura şansă la viaţă este plecarea la o clinică în străinătate", a declarat primarul comunei Miroslava, Dan Niţă.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a declarat că licitaţia de proiectare şi execuţie a lucrărilor va fi realizată cu o clauză suspensivă, ordinul de începere a lucrărilor va fi emis în funcţie de asigurarea sursei de finanţare, scopul fiind de a câştiga timp în implementarea proiectului, potrivit Agerpres.
"În prezent România ocupă locul trei în Europa în ceea ce priveşte numărul deceselor cauzate de bolile cardiovasculare. În Moldova avem o densitate de circa 45.000 de locuitori la un pat de spital, în restul ţării fiind 13.000 de locuitori. Nu facem decât să cerem ce ni se cuvine, iar statul român ar fi trebuit să gândească şi să facă toate diligenţele necesare prioritizării în domeniul sănătăţii. Astăzi, Consiliul Judeţean are un parteneriat solid cu Primăria comunei Miroslava şi Institutului de Boli Cardiovasculare. În aproape un an, împreună am reuşit să avem un parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, am realizat studiul de fezabilitate, iar acum avem emisă autorizaţia de construire. Dacă am fi fost în aceeaşi formulă, iar statul român ar fi dat posibilitatea Judeţului Iaşi să facă Spitalul Regional de Urgenţă, ar fi durat şapte ani să avem un studiu de fezabilitate? Cu siguranţă că nu. De aceea trebuie să mergem mai departe cu diligenţele, în echipă. Nu este normal ca pacienţii noştri să meargă la Bucureşti sau în vestul ţării pentru a se trata", a declarat preşedintele CJ Iaşi, Costel Alexe.
Iniţiatorul proiectului, care a fost demarat în urmă cu aproximativ 15 ani, prof univ dr Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare, a menţionat că viitoarea unitate medicală va avea 27 de secţii şi compartimente, din care şapte vor fi în premieră pentru România.
"Îmi exprim satisfacţia că acest proiect îşi urmează cursul firesc. Practic, prin emiterea acestei autorizaţii s-a dat startul următoarei etape, adică cea a licitaţiei pentru realizarea proiectului tehnic şi a lucrărilor. Consiliul Judeţean lucrează deja la caietul de sarcini, iar anul viitor am putea ajunge în faza de adjudecare a licitaţiei. Comparativ cu celelalte proiecte din ţară, acest lucru ne plasează destul de în faţă. Chiar dacă noi am pornit mai târziu decât ceilalţi aplicanţi, graţie echipelor de la Primăria Comunei Miroslava şi Consiliul Judeţean, lucrurile au mers mai repede decât în alte zone ale ţării. Acest lucru a fost observat şi de domnul ministru al Sănătăţii, care s-a convins că este un proiect necesar. Totodată, ministrul Fondurilor Europene ne-a asigurat că acest proiect este pe drumul cel bun", a declarat prof univ dr Grigore Tinică.
În prezent, Institutul de Boli Cardiovasculare funcţionează pe două dintre cele şase paliere ale Spitalului 'Dr C.I. Parhon', care a fost inaugurat în anul 1943 ca Spital al Asigurărilor Sociale din Copou, fiind la acea dată cel mai modern spital din ţară şi unul din cele mai moderne din Europa centrală şi de est. În aceeaşi unitate medicală funcţionează şi un centru regional de dializă, dar şi Centrul Regional de Transplant Renal.
Potrivit reprezentanţilor CJ Iaşi, valoarea totală a proiectului este 2.774.481.567 lei (cu TVA), din care doar spitalul reprezintă 1.759.377.811 lei. Suprafaţa totală a proiectului va fi de 12 hectare. Regimul maxim de înălţime al construcţiilor va fi de 8 niveluri (înălţimea maximă: 30 de metri), acestea având o suprafaţă construită totală de 24.525 metri pătraţi.
