În Bolivia a început numărătoarea voturilor, după alegerile generale în urma cărora se aşteaptă ca reprezentanţii dreptei să se situeze pe primele poziţii, după mai mult de două decenii, informează Rador Radio România.
Dacă în urma scrutinului prezidenţial nu se va stabili niciun câştigător clar, a două rundă a acestuia va avea loc peste două luni.
Partidul de guvernământ, Mişcarea spre Socialism, este slab şi divizat, iar fostului său lider, Evo Morales, i s-a interzis să mai candideze.
***
Doi candidaţi de dreapta se vor înfrunta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Bolivia, potrivit prognozelor institutelor de sondare, marcând sfârşitul a două decenii de guverne de stânga într-o ţară aflată într-o gravă criză economică, relatează AFP.
Spre surprinderea generală, senatorul de centru-dreapta Rodrigo Paz, fiul fostului preşedinte Jaime Paz Zamora (1998-1993), se află în frunte cu 31,3% şi respectiv 31,6% din voturi, potrivit estimărilor institutelor Ipsos şi Captura.
Fostul preşedinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga (2001-2002) îl urmează îndeaproape cu 27,1% şi respectiv 27,3%, conform aceloraşi estimări.
Milionarul Samuel Doria Medina, favorit în toate sondajele până acum o săptămână, a coborât pe locul al treilea, cu 19,5% şi 20,2% din voturi.
Alegerile s-au desfăşurat într-un context de criză economică gravă, marcată de o penurie cronică de dolari şi combustibil, în timp ce inflaţia anuală se apropie de 25%, un nivel fără precedent în ultimii 17 ani.
Considerat responsabil pentru acest eşec, preşedintele în exerciţiu Luis Arce, susţinut în trecut de fostul preşedinte Evo Morales (2006-2019), dar aflat acum în conflict cu acesta, a renunţat la un al doilea mandat.
Andronico Rodriguez, preşedintele Senatului, tot din stânga, şi candidatul Mişcării spre Socialism (MAS), la putere din 2006, Eduardo del Castillo, nu au reuşit să convingă.
Comentează