Premium
Angajatorii publici sau privați a căror activitate presupune contactul cu copii sau persoane vulnerabile trebuie să solicite angajaților adeverință de integritate, potrivit prevederilor din Legea Registrului autorilor de infracţiuni de hărțuire sexuală care au intrat recent în vigoare.
De la 20 iulie au intrat în vigoare prevederile legislative care obligă angajatorii privați sau publici, ce intră în contact cu copii sau persoane vulnerabile, să solicite un certificat prin care angajații fac dovada că nu sunt înscriși în registrul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale.
Citește și: Traian Băsescu dezvăluie că Iohannis a vrut să renunțe la Cotroceni: A fost pe o listă de 3 și nu a refuzat .
Pe 20 iunie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcționarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare (SNDGJ).
Până la operaţionalizarea Registrului, Poliția poate elibera, la cererea persoanelor fizice interesate sau a instituțiilor, adeverinţe din care să rezulte dacă persoana verificată a săvârşit infracţiuni de natură sexuală.
"Instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile, ori care presupun examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligaţia de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi, prezentarea certificatului de integritate", arată prevederea care a intrat în vigoare la 30 de zile de la promulgare.
Reglementarea adoptată, pe 14 mai, de Parlament, are scopul de a preveni şi combate infracțiunile sexuale asupra unor persoane precum și asupra minorilor "ca un mijloc de cunoaştere şi identificare operativă a persoanelor care au comis respectivele contravenţii şi infracţiuni", arată obiectul legii. Actul normativ completează și Legea 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
Legea a fost inițiată de deputata independentă Oana Bîzgan și a beneficiat de susținerea a 110 deputați și senatori.
"Registrul este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis fapte precum viol și agresiune sexuală, act sexual cu un minor și corupere sexuală a minorilor, trafic de persoane și trafic de minori, proxenetism și folosire a prostituţiei infantile, pornografie infantilă, incest, ș.a.m.d., având scopul de a preveni recidiva, nu de a pedepsi suplimentar infractorul", arată un comunicat emis de deputatul Oana Bîzgan.
Inspectoratul General al Poliției Române are sarcina de a face Registrul funcțional până la 1 ianuarie 2020, timp în care lipsa certificatului de integritate comportamentală va fi suplinită prin adeverințe din care să rezulte dacă persoana verificată este culpabilă de vreuna dintre infracțiunile prevăzute.
