Grindeanu – Bolojan – Hunor – Fritz, acord pe reforma administrației. Tăieri de 10% la stat și angajare a răspunderii
Discuțiile de marți dintre Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan au depășit formatul inițial și s-au extins cu participarea liderului UDMR Kelemen Hunor și a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit informațiilor obținute pe surse. Concluzia: toți cei implicați vor susține proiectul de reformă administrativă prezentat de Cseke Attila. Este pentru prima oară când, la același nivel politic, PSD, PNL, UDMR și USR validează aceeași formulă tehnică de restructurare a aparatului bugetar.
UPDATE - Coaliția a agreat ca pentru administrația publică locală o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi posibile, dar nu mai mult de 20% din numărul efectiv de angajați. Unii primari pot să nu facă deloc concedieri, dacă au făcut concedieri în trecut. Pentru administrația centrala s-a agreat de principiu reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal, pentru a nu afecta ministerele unde există deficit de personal.
Potrivit acelorași surse, proiectul stabilește o reducere cu 10% a personalului bugetar, iar măsura se va aplica atât administrației locale – primării, consilii județene, instituții subordonate –, cât și administrației centrale. Nu e vorba doar de „optimizare” sau înghețare de posturi, ci de tăieri efective de posturi ocupate. Peste 12.000 de bugetari ar urma să fie dați afară. Acest punct e important pentru că, până acum, o parte a negocierilor se blocase tocmai aici: unele partide doreau reducerea cheltuielilor totale cu personalul, lăsând ordonatorilor de credite libertatea să decidă cum fac economia, în timp ce altele au cerut explicit reducerea numărului de angajați, măsurabilă în organigramă.
Executivul urmează să adopte întregul pachet tot prin procedura de angajare a răspunderii în Parlament. Asta înseamnă că Guvernul își asumă proiectul ca bloc unic, fără negocieri pe articole și fără riscul amendamentelor din plen, iar opoziția are ca singur instrument moțiunea de cenzură.
„Dilema 10%” și cine pierde efectiv oameni
În ultimele săptămâni, coaliția extinsă a avut dificultăți în a pune pe hârtie același „10%”. A existat o variantă PSD – susținută vocal de primari și șefi de consilii județene – care cerea libertate locală: nu ne impuneți pe cine să dăm afară, lăsați-ne să facem economie de personal de cel puțin 10% la fondul de salarii, fie prin restructurare, fie prin comasare de servicii, fie prin blocarea unor posturi vacante. De cealaltă parte, formula promovată public de UDMR, prin Cseke Attila, a insistat pe cifre clare, ușor de verificat politic: zece la sută din posturile efectiv ocupate în administrație trebuie să dispară. Sursele afirmă că, în urma discuțiilor de azi, modelul Cseke este cel care merge mai departe.
Prin includerea explicită a administrației centrale în același regim de tăiere, liderii din teritoriu încearcă să evite scenariul în care doar primăriile și consiliile județene suportă costul electoral al concedierilor. A fost unul dintre reproșurile dure din rundele anterioare: nu putem, ca aleși locali, să anunțăm disponibilizări și să vedem, în același timp, cum agențiile centrale își păstrează toate direcțiile, toate cabinetele și toți consilierii personali. Faptul că pachetul agreat azi acoperă și aparatul central dă semnalul că „tăiem peste tot”, nu doar în teritoriu.
Impactul social nu e, însă, deloc minor. O reducere uniformă cu 10% poate lovi instituții mici, unde volumul de personal e deja la limită, în timp ce în structurile supradimensionate efectul poate fi absorbit fără să se vadă la ghișeu. De aici și critica tradițională la astfel de formule procentuale: sunt elegante politic, pentru că dau impresia de ordine și disciplină, dar sunt brutale tehnic, pentru că nu țin cont de diferențele de încărcare reală pe post.
Comentează