Declarația slabă care a omis orice mențiune a combustibililor fosili a fost probabil cel mai bun rezultat care s-ar fi putut aștepta în mod realist de la summitul climatic COP30, scrie Reuters.
A fost întotdeauna o sarcină dificilă să reunim aproape 200 de țări cu perspective extrem de diferite și să emitem o declarație fermă care să se angajeze în combaterea schimbărilor climatice.
Întrebarea care trebuie pusă după summitul din orașul brazilian Belem este: Contează cu adevărat ceea ce spune și nu spune declarația finală?
Să presupunem că ecologiștii au obținut ce au vrut cu un comunicat puternic care își asumă angajamente ferme de eliminare treptată a combustibililor fosili într-un calendar care să îndeplinească obiective climatice ambițioase.
Ar schimba acest lucru opiniile marilor producători și exportatori de țiței, cum ar fi Arabia Saudită, Rusia și Statele Unite?
Ar decide aceste țări să își reducă investițiile în combustibili fosili și să își îndrepte eforturile către construirea de energii regenerabile, cum ar fi energia eoliană, solară și stocarea în baterii?
Ar fi foarte puțin probabil ca chiar și o declarație îndrăzneață privind îndeplinirea obiectivelor climatice să modifice comportamentul și planurile marilor producători de combustibili fosili.
Țările cu rezerve vaste de combustibili fosili sunt încă predispuse să îi dezvolte pentru uz intern și export, deoarece este logic pentru ele să facă acest lucru.
Ceea ce a confirmat summitul COP30 este că tranziția energetică este din ce în ce mai divizată între țările care se bazează pe combustibili fosili pentru energia internă și veniturile din exporturi și cele care încearcă să pună capăt dependenței de combustibilii fosili prin electrificarea sistemelor lor și utilizarea surselor regenerabile.
Partea din declarația COP30 care este mai importantă decât lipsa oricărei mențiuni privind combustibilii fosili este acordul de triplare a finanțării climatice pentru țările în curs de dezvoltare până în 2035.
Deși detaliile despre cum vor fi obținute acești bani și pentru ce proiecte vor fi utilizați urmează să fie clarificate, acest lucru înseamnă că se vor investi mai mult în tranziția energetică, în mare parte în țările pe care lobby-ul combustibililor fosili încearcă să le câștige de partea sa.
Exporturile de tehnologii de energie curată ale Chinei sunt în creștere
Este probabil ca în următorii ani să aibă loc o bătălie pentru viitorul energetic al unei mari părți a lumii în curs de dezvoltare.
Pe de o parte, vor exista promotori ai combustibililor fosili, cum ar fi Statele Unite, care vor folosi tactici precum tarifele comerciale sau accesul ca pârghie pentru a încuraja țările să cumpere gaze naturale lichefiate (GNL).
Pe de altă parte, vor fi țări precum China, care își folosesc avantajul masiv de costuri în tehnologiile regenerabile pentru a vinde soluții de electricitate mai ieftine, care nu obligă la dependența de importurile de combustibili fosili cu prețuri volatile.
Exporturile Chinei de tehnologii de energie curată sunt în creștere și au atins un nivel record de 20 de miliarde de dolari în august, potrivit datelor compilate de firma de consultanță Ember.
Valoarea exporturilor de vehicule electrice ale Chinei a crescut cu 26% în primele opt luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă a anului precedent, a declarat Ember într-un raport publicat luna trecută.
Livrările de baterii au crescut cu 23% în perioada ianuarie-august, în timp ce valoarea componentelor rețelei a crescut cu 22%, iar cea a energiei eoliene cu 16%, deși exporturile de panouri solare au scăzut în valoare cu 19%.
Scăderea valorii exporturilor de energie solară este mai degrabă un factor al scăderii prețurilor la panouri decât o scădere a volumului, Ember afirmând că exporturile au totalizat 46 de gigawați în august, un nou record și mai mult decât întreaga capacitate solară instalată a Australiei.
Dacă China poate menține sau chiar reduce prețurile pentru produsele sale de energie curată, exportatorilor de combustibili fosili le va fi greu să concureze.
Poate fi un clișeu, dar expresia „banii vorbesc, restul dispare” are relevanță pentru tranziția energetică.
În cele din urmă, câștigătorul va fi sistemul care oferă cea mai accesibilă și sigură sursă de energie.
Aceasta înseamnă că combustibilii fosili vor rămâne atât timp cât pot concura cu alternativele regenerabile, iar durata acestui fenomen va varia de la o țară la alta.
Cărbunele va rămâne competitiv în țări precum India și China timp de decenii, având în vedere că acestea îl pot extrage și transporta ieftin.
Însă este probabil ca, în țările importatoare, precum Japonia și Coreea de Sud, cărbunele să înceapă să piardă teren, deoarece este puțin probabil să construiască noi centrale pe cărbune pentru a înlocui flotele îmbătrânite, deoarece alternativele regenerabile nu numai că au emisii mai mici, ci și un preț mai mic.
Comentează