Premium
La un an de la intrarea în vigoare a acordului dintre UE şi Turcia pentru stăvilirea fluxului migrator, această înţelegere este pentru Turcia un motiv constant de plângeri că UE nu şi-ar respecta obligaţiile asumate, mai mulţi responsabili de la Ankara ameninţând cu ruperea acordului care a condus totuşi la o reducere semnificativă a numărului migranţilor ce debarcă în Grecia, notează luni agenţia EFE într-un grupaj pe această temă.
Conform înţelegerii încheiate în martie 2016, autorităţile de la Ankara s-au angajat să primească înapoi migranţii ce debarcă în Grecia, care trec prin Turcia venind mai ales din Orientul Mijlociu, statele blocului comunitar acceptând în schimb să preia un număr echivalent de refugiaţi sirieni direct de pe teritoriul turc, în limita unui plafon de 72.000.
Blocul comunitar a acceptat de asemenea să elimine, la sfârşitul lui iunie 2016, vizele de scurt sejur pentru cetăţenii turci, dacă guvenul turc va îndeplini o listă ce cuprinde 72 de condiţii, care însă conform oficialilor europeni nu sunt îndeplinite şi în consecinţă vizele nu pot fi eliminate.
Celelalte concesii făcute Turciei în respectivul acord au fost relansarea negocierilor de aderare la UE şi suplimentarea cu încă 3 miliarde de euro a ajutorului financiar european acordat Turciei, în plus faţă de cele 3 miliarde de euro deja promise, sume destinate refugiaţilor sirieni aflaţi pe teritoriul turc, anunță Agerpres.
Citește și: Rusia înfiinţează o bază militară în nord-vestul Siriei
După ce acordul a intrat în vigoare, numărul mediu lunar al migranţilor ce debarcă în insulele greceşti a oscilat între 1.000 şi 3.000, o schimbare substanţială faţă de cifrele înregistrate anterior, 57.000 în februarie 2016 sau 211.000 în octombrie 2015. Conform unei surse din Ministerul de Externe turc, 'pe lângă acordul în sine, creşterea numărului patrulelor turce maritime şi terestre a jucat un rol important în diminuarea numărului pasagerilor clandestini', o altă măsură care a condus la diminuarea acestui aflux fiind înăsprirea regimului acordării vizelor pentru sirienii care vin în Turcia dinspre statele terţe. Această a doua măsură a oprit practic complet fluxul sirienilor care ajungeau în Turcia cu feriboturile care pleacă din Liban, anterior mii de migranţi ajungând astfel în Turcia în fiecare săptămână.
Totuşi, dintre cei aproximativ 25.000 de migranţi care în ultimul an au debarcat în Grecia venind dinspre teritoriul turc, numai 916 au fost retrimişi în Turcia. De asemenea, numai 166 dintre aceştia din urmă sunt sirieni, grupul cel mai numeros fiind reprezentat de pakistanezi, respectiv 390. Însă alţi aproximativ 2.000 de migranţi au fost expulzaţi în Turcia în baza unui acord separat încheiat între guvernele de la Atena şi Ankara. Cât despre numărul refugiaţilor preluaţi direct din Turcia de către statele UE, acesta este în prezent de 3.294.
Dar responsabilii turci se plâng de modul în care este implementat acordul, motivele lor de nemulţumire fiind lipsa progreselor la capitolul liberalizării vizelor şi ajutorul financiar despre care ei spun că nu se ridică la nivelul promis de UE.
De fapt, negocierile privind vizele s-au oprit încă din luna mai 2016, când Parlamentul European a avertizat că nu va aproba eliminarea acestor vize până când Turcia nu va revizui legea antiteroristă, solicitare ce a fost respinsă de Ankara.
În ceea ce priveşte partea economică, din suma de trei miliarde de euro promisă iniţial, fondurile efectiv transferate Turciei de către UE se ridică în prezent la 777 de milioane, însă valoarea însumată a celor 39 de proiecte iniţiate pentru refugiaţii din Turcia este de aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a criticat faptul că acest ajutor european este oferit pentru proiecte concrete şi nu pentru compensarea cheltuielilor directe ale statului turc cu refugiaţii. Prin urmare, el a ameninţat că 'va deschide frontierele' către Europa pentru refugiaţii aflaţi în prezent în Turcia şi inclusiv că-i va 'aduce cu autobuzele' până la graniţa cu Grecia şi Bulgaria.
Astfel de ameninţări vin tot mai frecvent dinspre Ankara în contextul actual marcat de înrăutăţirea relaţiilor dintre Turcia şi statele UE după interzicerea mai multor manifestaţii prin care comunităţile turce doreau să-şi exprime sprijinul pentru reforma constituţională promovată de Erdogan. De altfel, autorităţile elene au constatat în ultimele zile o creştere a numărului migranţilor ce debarcă în insule venind dinspre Turcia, anunță Agerpres.
Iar dacă Turcia va anula acest acord, atunci s-ar relua afluxul masiv de migranţi pe ruta balcanică, aflux care s-a diminuat după în ultimul an, dar nu a încetat complet întrucât zeci de mii de migranţi blocaţi în Grecia doresc să ajungă în vestul Europei. În acest timp, organizaţiile umanitare au criticat permanent condiţiile din taberele de refugiaţi din Grecia, multe dintre aceste organizaţii considerând că acordul dintre UE şi Turcia trebuie anulat, întrucât determină migranţii să aleagă rute mai periculoase pentru a ajunge în Europa sau să apeleze la traficanţi.
Deocamdată guvernele europene depun eforturi să salveze acordul cu Turcia, care dacă ar fi anulat ar da apă la moară partidelor de extremă dreaptă a căror popularitate a crescut în Europa. Acest acord este considerat de asemenea un model de avut în vedere şi cu alte state, cum ar fi Libia, ţară unde, în perioada scursă de la înlăturarea de la putere a lui Muammar Gaddafi, sute de mii de migranţi africani au pornit către Europa pe ruta Mediteranei Centrale.
