Un dosar de rutină aflat pe rolul Curții de Apel București, având ca obiect verificarea măsurilor preventive dispuse față de un traficant de droguri cercetat de DIICOT Ialomița, a căpătat o vizibilitate neașteptată. Cauza nu s-a remarcat prin complexitate juridică sau miză excepțională, ci prin contextul în care a fost formulată și admisă cererea de recuzare a judecătoarei Raluca Moroșanu, magistrat aflat recent în centrul atenției publice după interviul acordat Recorder și poziționările sale critice față de sistemul judiciar.
De la magistrat la voce publică: primele efecte instituționale
Judecătoarea Moroșanu a devenit, în ultimele zile, una dintre cele mai vocale figuri din magistratură, asumându-și un discurs public cu accente de activism, în special prin interviul acordat Recorder, în care a reclamat disfuncționalități grave și presupuse vulnerabilități sistemice. Acest tip de expunere, deși legitim în planul libertății de exprimare, are consecințe inevitabile în plan profesional, mai ales în ceea ce privește aparența de imparțialitate, esențială pentru exercitarea funcției de judecător.
În acest context, avocatul inculpatului a formulat o cerere de recuzare a judecătoarei, invocând suspiciunea de părtinire. Demersul nu a vizat fondul cauzei sau conduita procesuală concretă din dosar, ci poziționarea publică a magistratului, devenită recent una explicit critică și militantă față de instituțiile din care face parte.
Recuzarea și logica instituțională a deciziei
Cererea de recuzare a fost analizată potrivit procedurii prevăzute de Codul de procedură penală. Într-o primă etapă, judecătoarea Nicoleta Nolden a înclinat spre admiterea recuzării, nu și colegul de complet. În lipsa unei majorități, a fost necesară completarea completului cu un al treilea magistrat, rol care a revenit șefei Secției I penale a Curții de Apel București, judecătoarea Violeta Elena Georgescu-Ashemimry.
În urma deliberării, opinia majoritară a fost în sensul admiterii cererii de recuzare. Instanța a constatat existența unei suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea judecătoarei Moroșanu, în sensul art. 64 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, și a dispus îndepărtarea acesteia din complet. Actele îndeplinite și măsurile dispuse anterior au fost menținute, iar dosarul a fost trimis președintelui de secție pentru constituirea unui nou complet, decizia fiind definitivă.
Dincolo de persoana judecătoarei vizate, soluția Curții de Apel București reflectă o consecință instituțională previzibilă a asumării unui rol public activist de către un magistrat în funcție. Odată ce un judecător alege să iasă din registrul rezervat și să se poziționeze ca actor critic al sistemului, chiar și în numele unei cauze pe care o consideră justă, riscul afectării aparenței de imparțialitate devine inevitabil. Recuzarea nu apare, astfel, ca o sancțiune, ci ca un mecanism de protecție a credibilității actului de justiție într-un context în care granița dintre magistrat și comentator public a devenit tot mai fragilă.
Comentează