Un dosar cu accente neobișnuite se conturează la Tribunalul Iași, unde activistul „#rezist” Cristian Dide este judecat pentru trafic de droguri. Potrivit declarațiilor făcute în instanță de un martor apropiat, acesta ar fi cumpărat produse cu substanțe interzise pentru a le trimite chiar către DIICOT, susținând că acțiunile sale ar fi fost motivate de „un spirit civic”. Prietenul său a confirmat că, la un moment dat, s-a oferit chiar să formuleze un denunț în acest sens.
Dosarul în care activistul Cristian Mihai Dide este judecat pentru trafic de droguri revine în atenția publică după noi declarații făcute în fața instanței de la Tribunalul Iași. Cazul, care durează de peste trei ani și a adunat zeci de amânări, capătă o nouă dimensiune după audierea unui martor apropiat al inculpatului.
Potrivit informațiilor din dosar, una dintre ipotezele prezentate în fața judecătorilor este că acțiunile ar fi avut, în opinia martorului, un caracter civic, și nu unul infracțional în sens clasic.
„Trimitea colete către DIICOT și apoi se autodenunța”
La termenul din 1 aprilie 2026, instanța a audiat un martor-cheie, Florin Săndulescu, care a oferit detalii despre relația sa cu inculpatul și despre modul în care acesta ar fi acționat.
„Sunt prieten de foarte multă vreme cu inculpatul, iar când ne întâlneam și discutam ce mai facem, am aflat că el cumpăra produse care conțineau fragmente vegetale, care semănau leit cu canabisul de pe eMag și alte site-uri din România. Apoi redirecționa aceste produse la sediul instituției DIICOT”, a spus martorul în fața instanței de judecată, potrivit BZI.ro.
Acesta a continuat, descriind mecanismul pe care inculpatul l-ar fi folosit:
„După ce trimitea aceste colete către DIICOT, se autodenunța”, a mai spus martorul.
„Cred că făcea aceste activități dintr-un simț civic”
În declarația sa, martorul a sugerat că acțiunile ar fi fost motivate de dorința de a atrage atenția autorităților asupra unor produse comercializate online.
„Cred că făcea aceste activități dintr-un simț civic”, a completat Florin Săndulescu.
Acesta a explicat și propria implicare în acest demers, arătând că ar fi contribuit la redactarea unui denunț:
„La recomandarea mea, după ce i-am explicat că, dacă se autodenunță, organele de cercetare penală nu vor lua nicio măsură, i-am propus să formulez eu un denunț. Deoarece eu nu știam să-l formulez, inculpatul mi-a dictat cum să-l redactez și tot el mi-a explicat cum să-l trimit la DIICOT”, a adăugat martorul.
Întrebarea instanței: de ce nu a fost făcută o sesizare directă
Judecătorul a ridicat, însă, o întrebare esențială privind modul de acțiune ales.
„Am apreciat că nu se cuvine să sesizez eu cu privire la faptul că pe eMag erau expuse la vânzare produse care ar fi conținut substanțe interzise. Nu am văzut produsele, în materialitatea lor, în posesia sau domiciliul inculpatului”, a explicat martorul.
„Inculpatul este un activist”
În fața instanței, Florin Săndulescu a vorbit și despre profilul personal al inculpatului, susținând că acesta era implicat în acțiuni publice.
„Spiritul civic al inculpatului constă în implicarea sa pentru a sprijini populația, acesta fiind un activist. Dide este cunoscut în mediul online, este ușor de găsit pe Google”, a spus martorul.
În ceea ce privește scopul acțiunilor, acesta a mai declarat:
„Se dorea ca DIICOT să ia act de faptul că acele produse se vindeau la liber online. Nu știu dacă inculpatul urmărea legalizarea acestor produse”.
Contextul dosarului: de la „protest” la acuzații de trafic
Potrivit informațiilor apărute la momentul izbucnirii anchetei, Cristian Mihai Dide ar fi procurat substanțe din țară și din străinătate și ar fi trimis colete inclusiv către DIICOT – Structura Centrală și Serviciul Teritorial Iași.
Surse judiciare au indicat că aceste acțiuni au stat la baza acuzațiilor de trafic de droguri, în timp ce apropiați ai inculpatului au susținut că ar fi fost vorba despre o formă de protest.
De altfel, în spațiul public au existat și poziții potrivit cărora gestul ar fi fost menit să evidențieze modul în care legislația tratează produsele ce conțin THC, chiar și în concentrații reduse.
Un proces care durează de peste trei ani
Dosarul, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași, a avut un parcurs îndelungat, cu nu mai puțin de 27 de amânări între februarie 2023 și aprilie 2026.
Audierea martorului reprezintă doar una dintre etapele procedurale, instanța urmând să analizeze în continuare probele și să stabilească dacă faptele reținute întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri.
OBSERVAȚII:
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de
exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Comentează