România își conturează deja următorul obiectiv strategic major, după finalizarea procesului de aderare la OCDE. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că adoptarea monedei euro va deveni noul „proiect de țară”, însă acest pas depinde de stabilizarea economiei și de reducerea deficitului fiscal. Oficialul a subliniat că procesul trebuie pregătit temeinic și realizat sustenabil, pentru a evita dezechilibrele din trecut.
OCDE, proiectul aflat pe final
Mugur Isărescu a respins ideea că România nu ar avea o direcție strategică clară, explicând că procesul de aderare la OCDE reprezintă deja un astfel de proiect.
„Noi avem un proiect de ţară. Cu toate că tot aud că nu avem proiect de ţară. Avem, practic, un proiect de ţară, cel în care lucrăm în prezent şi care este dominat de intrarea României în OCDE. Păi, dacă nici acesta nu e proiect de ţară!”, a declarat Isărescu.
Guvernatorul a explicat că acest proces a presupus îndeplinirea a zeci de jaloane, care au contribuit la transformarea economiei românești în ultimii ani.
„Vreo 30-40 de jaloane, cineva va trebui să scrie ce s-a întâmplat cu acest proiect care a transformat România în ultimii ani, prin îndeplinirea acestor jaloane. Şi mai avem încă câteva de îndeplinit, dar acest proiect de ţară este în curs de finalizare”, a explicat acesta.
Euro, următorul obiectiv strategic
După încheierea acestui proces, România va intra într-o nouă etapă, în care adoptarea monedei euro va deveni prioritatea principală.
„Şi vom intra într-un alt proiect de ţară care a fost deja anunţat, îl aşteptam de mai multă vreme şi trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generaţia tânără. Şi anume, adoptarea euro”, a anunțat guvernatorul.
Isărescu a avertizat însă că acest obiectiv nu poate fi atins fără corectarea dezechilibrelor economice actuale.
„Şi acela va fi proiect de ţară, dar, bineînţeles, aşa cum s-a spus, până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieşim din acest, să nu-l numesc coşmar, dar, în orice caz, dificultate, un impas, şi anume deficitul fiscal major”, a precizat el.
Avertisment: criteriile trebuie îndeplinite sustenabil
Guvernatorul BNR a insistat asupra faptului că îndeplinirea criteriilor necesare adoptării euro trebuie să fie durabilă, nu temporară, așa cum s-a întâmplat în trecut.
„Şi vedeţi că euro nu va fi adoptat numai în zona Bucureştiului, că am fost întrebat şi ieri de o delegaţie străină”, a mai spus Isărescu.
El a explicat că diferențele economice dintre regiuni trebuie luate în calcul, deoarece adoptarea monedei unice va afecta întreaga țară.
„În urmă cu vreo 10-15 ani am zis: “Măi, Bucureştiul poate să intre în zona euro şi mâine, dacă ar fi aşa, dacă am putea să-l decupăm, să-l scoatem, dar ţara e mai mare””, a declarat guvernatorul.
Presiuni sociale și dezechilibre economice
Oficialul BNR a atras atenția că există presiuni atât din partea economiei reale, cât și din zonele mai puțin dezvoltate, unde nevoile de investiții sunt încă mari.
„Şi vor să intre, sau vor trebui să intre, şi cei de la 100 km de Bucureşti sau mai departe, unde mai este încă sărăcie şi unde rigorile adoptării euro trebuie înţelese. Şi ei vor să trăiască bine, nu? Şi reprezintă o parte din electorat. De-aia avem şi toate aceste discuţii. Şi ei vor să aibă drumuri asfaltate, canalizări. Costă, toate acestea costă. Şi deci nu e vorba că nu înţelegem noi sau cineva din sectorul bancar, dar criteriile nominale sunt cele cerute în zona euro. Dar sunt cerute să fie îndeplinite în mod sustenabil, ăsta-i cuvântul cheie”, explicat el.
Lecțiile trecutului și nevoia de stabilitate
Isărescu a reamintit că România a mai îndeplinit criteriile de convergență în trecut, însă fără a menține echilibrul pe termen lung:
„Numai că le-am făcut în 2015 şi în 2016 deja ne-a dus în altă parte, datorită altor politici, altor presiuni sociale, nu? Şi acum avem aceeaşi problemă cu îndeplinirea criteriilor nominale. Presiuni din partea economiei reale şi din partea, să zic, a părţilor mai sărace ale ţării, care presează pe căi democratice, în definitiv. Disputele dintre partide reprezintă acest lucru. Dar proiectul a fost deja anunţat de preşedintele României, trebuie însă bine pregătit".
Rolul educației și al investițiilor
Potrivit guvernatorului, viitorul sistemului financiar din România depinde de investițiile făcute încă de acum în educație, performanță și parteneriate solide.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Riscuri şi oportunităţi în sistemul financiar românesc”, organizată de BNR și Academia de Studii Economice din București.
Comentează