Evenimentul Zilei:
Summitul NATO de săptămâna trecută a stârnit controversele câştigului sau al eşecului bun de utilizat în politica internă. Ca şi cum nu ar fi vorba despre securitatea noastră a tuturor, Campania electorală din toamnă deja atrage toate resursele de poziţionare chiar şi pe teme care altfel ar trebui să fie de interes naţional. Abordarea e departe de a ne face cinste şi trebuie ca politicienii să găsească alte resorturi pentru a explica populaţiei că şi eforturile pentru o Alianţă mai bună, mai puternică, mai unită şi mai credibilă au dus la o Românie mai sigură.
Iată-le:
Art 116. În Ţara Galilor am extins Iniţiativa de construcţie a Capacităţilor de Apărare şi securitate conexă pentru Republica Moldova. De atunci, Alianţii şi partenerii au oferit expertiză şi sfaturi pentru a sprijini procesul de reformă a apărării în curs pentru a întări capabilităţile forţelor armate ale Republicii Moldova şi întregului sector de Apărare. Aliaţii rămân angajaţi în această întreprindere pentru ca statul să se poată bucura de un viitor stabil, sigur şi prosper în conformitate cu valorile noastre comune, împărtăşite de democraţiile europene. Pentru a realiza un asemenea viitor, este important ca Republica Moldova să rămână angajată în implementarea reformelor în beneficiul cetăţenilor săi. Mulţumim Republicii Moldova pentru contribuţia sa la operaţiunilor conduse de NATO.
Art 24. Continuăm să susţinem dreptul tuturor partenerilor noştri de a face alegeri independente şi suverane în politica externă şi de securitate, fără presiuni şi coerciţie externă. Rămânem angajaţi în sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Armeniei, Azerbaijanului, Georgiei şi Republicii Moldova. În acest context, continuăm să sprijinim eforturile pentru o soluţionare paşnică a conflictelor din Caucazul de Sud ca şi din Republica Moldova, pe baza principiilor şi normelor dreptului internaţional, a Chartei ONU, a Actului Final de la Helsinki. Cerem părţilor să se angajeze constructiv şi cu voinţă politică reînnoită în soluţionarea paşnică a conflictelor în cadrul de negociere stabilite.
Art 82. (…) Valoarea adăugată a NATO contribuie la eforturile comunităţii internaţionale prin abilitatea de a oferi asistenţă pentru reforma apărării şi sfaturi în mod coerent, capacitatea recunoscută de a antrena şi dezvolta forţe locale inclusiv în cele mai dificile circumstanţe, precum şi educaţie în domeniul Apărării. Iniţiativa de construcţie a capacităţilor de Apărare şi conexe adoptată în Ţara Galilor s-a dovedit un instrument important pentru a ajuta la proiecţia stabilităţii, oferind sprijin pentru Georgia, Irak, Iordania şi Republica Moldova. Ne angajăm să dezvoltăm mai departe resursele adecvate şi eforturile noastre de creştere a capacităţilor.
Deci vorbim despre valorile comune ale democraţiilor europene, despre dreptul de a alege opţiunile de securitate dar, totodată, în spiritul dezvoltărilor din cadrul summitului, Republica Moldova trebuie să aleagă. Nu mai poate culege doar beneficiile pe care le poate obţine din Occident şi din structurile integrative ale Rusiei, ci Republica Moldova trebuie să-şi decidă viitorul şi încotro vrea să meargă: democraţie europeană sau protectorat rusesc.
Ziarul Financiar:
Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul oraşelor şi crizele economice accentuează un trend început în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri sau să-şi construiască case la ţară.
Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlocuieşte, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraş dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil şi alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din autoconsum.
Aproximativ 107.000 de locuitori români s-au mutat de la oraşe la sate în 2015, în timp ce mai puţin de 78.000 de oameni au plecat de la sate la oraşe, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.
Spre comparaţie, în 1990 numărul românilor care plecau de la oraşe la sate era de patru ori mai mic, în timp ce migraţia rural-urban era de şapte ori mai mare. Cum se explică această situaţie?
„Dacă ne uităm la demografia celor două medii de rezidenţă, vedem că din zona rurală forţa de muncă a migrat în mare parte în străinătate în primul rând din motive economice, iar acest lucru a condus la o diminuare a potenţialului migraţiei de la rural la urban pe plan intern. Oamenii din mediul rural care au migrat au preferat să-şi maximizeze şansele mergând în exteriorul ţării decât să emigreze într-un oraş din România“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman, de la Departamentul de Statistică şi Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Pe de altă parte, a mai spus ea, are loc o migraţie de la urban către rural în principal din două motive: primul motiv, care este valabil pentru toate grupele de vârstă, ar fi dezvoltarea unui mediu rezidenţial periurban, respectiv acele cartiere rezidenţiale care nu sunt administrativ în zona urbană, dar care au toate carcateristicile urbanului. Al doilea motiv este că are loc o migraţie din urban spre rural în rândul populaţiei vârstnice, al pensionarilor, care preferă să se retragă în zona rurală, unde au un trai mai accesibil financiar, în concordanţă cu veniturile lor.
Profesorul Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române şi director în cadrul Institutului de Economie Naţională, spune că pensionarii de la oraş se duc la ţară pentru că sunt mai mici cheltuielile de întreţinere şi confortul este mai mare.
„Pe de altă parte, sunt mulţi locuitori din oraş care îşi fac locuinţe de vară sau de vacanţă în mediul rural, ceea ce are un impact în creşterea gradului de ocupare în mediul rural, pentru că de regulă cei care îşi fac aceste locuinţe plătesc pe cineva care să le îngrijească locuinţele cât sunt plecaţi. În plus, se extind mult centrele urbane şi mulţi preferă să îşi facă locuinţe în preurban“, a mai spus Gheorghe Zaman.
Premium
