Atacul Rusiei din noaptea de 8 spre 9 ianuarie, când o rachetă balistică cu rază intermediară Oreșnik a fost lansată asupra regiunii Liov, nu a vizat o țintă militară precisă și nici nu a generat efecte strategice relevante, potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).
Specialiștii subliniază că lovitura trebuie interpretată mai degrabă ca un semnal politic și psihologic transmis Occidentului. În evaluarea ISW, atacul face parte dintr-o strategie calculată de intimidare și „control reflexiv”, menită să influențeze deciziile statelor occidentale și să reducă sprijinul militar acordat Ucrainei.
Forțele Aeriene Ucrainene au confirmat că Rusia a lansat o rachetă balistică de rază medie de la poligonul Kapustin Yar, din regiunea Astrahan. Ministerul rus al Apărării a recunoscut ulterior folosirea rachetei Oreshnik, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat fotografii cu fragmentele rachetei recuperate în regiunea Liov. „Racheta a fost lansată de la Kapustin Yar”, a transmis SBU, confirmând traseul indicat de armata ucraineană.
Potrivit presei ucrainene și serviciului rus al BBC, există indicii puternice că racheta nu a avut un focos activ. „Canalele de monitorizare au sugerat că racheta Oreshnik a fost lansată fără încărcătură de luptă”, iar evaluarea BBC arată că „focosul a fost cel mai probabil unul inert, cu încărcături fictive”. Primarul orașului Liov, Andrii Sadovîi, a subliniat caracterul fără precedent al atacului: „Este prima dată când o rachetă balistică rusească lovește regiunea Liov”.
În zilele următoare atacului, au apărut speculații potrivit cărora ținta ar fi fost depozitul subteran de gaze de la Stryi. Aceste afirmații au fost respinse ferm de autoritățile ucrainene și de experți. Deputatul Serhii Nahorniak a declarat că „problemele temporare din alimentarea cu gaze au fost cauzate de unda de șoc, nu de lovirea infrastructurii de gaze”. El a precizat că „obiectivul lovit nu are legătură cu sistemul de alimentare cu gaze și nu există daune critice”.
Expertul ucrainean în război electronic Serhii „Flash” Beskrestnov a demontat, la rândul său, narațiunile rusești despre o lovitură profundă: „Racheta a străpuns două etaje și a incendiat o arhivă aflată într-un subsol. Afirmațiile despre pătrunderi de zeci de metri în subteran sunt nerealiste”. Chiar și un blogger militar rus afiliat Kremlinului a admis că „o rachetă Oreshnik cu focos convențional nu ar fi putut afecta depozitul de gaze, care se află la sute de metri sub pământ”, subliniind că ar fi fost necesară „o armă nucleară sau un impact seismic extrem”.
Un mesaj pentru SUA și UE
ISW apreciază că adevăratul scop al atacului a fost alegerea deliberată a celei mai vestice regiuni a Ucrainei, într-un moment sensibil din punct de vedere politic. „Kremlinul a folosit o rachetă cu capacitate nucleară pentru a transmite un semnal Europei și Statelor Unite”, notează analiștii, într-un context în care „Coaliția celor dispuși” lucrează la detaliile garanțiilor de securitate pentru Ucraina postbelică, inclusiv la posibilitatea desfășurării unei forțe multinaționale de asigurare.
Ministerul rus al Apărării a încercat să justifice atacul ca răspuns la un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin din Valdai. Această versiune a fost însă infirmată de presa occidentală, care a citat evaluări ale CIA potrivit cărora „nu a existat nicio tentativă de atac asupra reședinței președintelui rus”. ISW subliniază că „lovitura Oreshnik se înscrie mai degrabă în tiparul de agitație nucleară și intimidare strategică”.
Analiștii amintesc că Rusia a mai folosit racheta Oreshnik în noiembrie 2024, într-un context similar. Atunci, Vladimir Putin a prezentat lansarea drept un răspuns direct la atacurile ucrainene cu rachete ATACMS și Storm Shadow asupra teritoriului rus. „Rusia a utilizat Oreshnik pentru lovituri performative, menite să descurajeze sprijinul militar occidental”, arată ISW.
Demonstrație de forță și parte a unui atac mult mai amplu
Lovitura cu rachetă balistică a fost parte a unui atac mult mai amplu. În aceeași noapte, Rusia a lansat un baraj combinat de rachete și drone, care a provocat pene masive de curent, în special în regiunea Kiev. Forțele Aeriene Ucrainene au raportat lansarea a 13 rachete Iskander-M sau S-400, 22 de rachete de croazieră Kalibr și 242 de drone, dintre care aproximativ 150 de tip Shahed. „Forțele ucrainene au doborât 226 de drone, opt rachete Iskander și zece Kalibr”, dar „18 rachete și 16 drone au lovit 19 locații”.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că „patru persoane au murit în Kiev”, iar premierul Iulia Svirîdenko a anunțat „cel puțin 25 de răniți”. Zelenski a acuzat Rusia de folosirea tacticii „double tap”: „Salvatorii au fost loviți din nou în timp ce interveneau la clădiri rezidențiale”. Imagini geolocalizate au arătat o ambulanță avariată în capitală.
Atacurile au afectat inclusiv infrastructura diplomatică. „Dronele rusești au avariat Ambasada Qatarului la Kiev”, a declarat Zelenski, informație confirmată ulterior de ambasadă. În paralel, rachete Iskander au lovit infrastructură civilă în Krîvîi Rih, ucigând o persoană și rănind alte peste 20.
În concluzie, analiza ISW indică faptul că Rusia a ales deliberat o armă cu semnificație strategică, dar cu impact militar limitat, pentru a transmite un mesaj politic. Lovitura cu Oreshnik asupra Liovului nu a fost despre distrugere, ci despre percepție: o demonstrație de forță menită să sperie, să inducă prudență excesivă și să influențeze deciziile Occidentului într-un moment-cheie pentru viitorul securității Ucrainei.
Comentează