Premium
Washingtonul îl va trimite luni pe Matthew Palmer, asistentul adjunct al Secretarului de Stat, în Macedonia ca semn de susţinere pentru procesul de modificare a numelui fostului stat iugoslav, scrie The Guardian preluat de news.ro.
Vizita lui Palmer vine la doar 48 de ore după ce parlamentul macedonean a aprobat lansarea procesului în vederea schimbării numelui ţării în ”Republica Macedonia de Nord”, un prim pas către încetarea unui conflict vechi de 25 de ani cu Grecia.
Departamentul de Stat al SUA a salutat rezultatul votului din parlamentul macedonean. Heather Nauert, purtătoarea de cuvânt a departamentului, a scris pe Twitter: “SUA consideră că Acordul de la Prespa este o oportunitate pentru stabilitate, securitate şi prosperitate în regiune”.
Această miză geopolitică a provocat tensiuni ruso-americane. Washingtonul a acuzat luna trecută Moscova de o campanie de dezinformare vizând respingerea acestei schimbări a numelui într-un referendum, la sfârşitul lui septembrie.
Rusia, care se opune aspiraţiilor macedonene de aderare la NATO, a informat joi că ”amestecul cel mai grosolan al Statelor Unite şi Uniunii Europene (UE) în afacerile interne de la Skopje continuă la un nivel care a depşit toate limitele imaginabile”.
Procesul nu s-a încheiat, pentru că amendamente urmează să propună încorporarea noului nume în Constituţie. După aceea, alt vot în Parlament va fi necesar în vederea aprobării acestei schimbări.
Primul vot, vineri seara, care a avut loc după o săptămână de dezbateri aprige la Skopje, reprezintă o victorie crucială pentru premierul social-democrat Zoran Zaev, care a fost nevoit să lupte pentru a convinge aproximativ zece parlamentari de la VMRO-DPMNE, ai cărui lideri se opun ferm schimbării de nume.
Pentru ca acordul să intre în vigoare, el este necesar să fie aprobat mai întâi de Parlamentul macedonean, iar apoi de cel al Greciei.
În Grecia domneşte de asemenea incertitudinea. Votul de ratificare a acordului ar putea să doboare Guvernul Tsipras, a căui coaliţie dispune în Parlament doar de o majoritate fragilă de 152 de deputaţi, dintre care şapte de la Anel, dintr-un total de 300.
