Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a lansat duminică un atac dur la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, criticând explicațiile privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate - clădiri, terenuri și autovehicule. Câciu susține că măsurile pregătite de Executiv ar echivala, în fapt, cu o „naționalizare a veniturilor”, fără efect real asupra reducerii deficitului bugetar.
Potrivit fostului ministru, centralizarea veniturilor nu rezolvă problema dezechilibrelor fiscale, ci reprezintă doar o mutare contabilă.
„Deficitul nu scade dacă iei banii la centru. Doar îi treci dintr-un buzunar în altul”, afirmă Adrian Câciu pe Facebook, care acuză Guvernul de neînțelegerea modului în care este calculat deficitul bugetar, atât pe metodologia cash, cât și ESA, la nivelul bugetului general consolidat.
„Preluarea impozitului pe venit înseamnă naționalizarea veniturilor”
Câciu susține că administrarea locală a impozitului pe venit este esențială pentru dezvoltarea comunităților și avertizează că lipsirea autorităților locale de aceste resurse va afecta investițiile și infrastructura.
„Preluarea contravalorii impozitelor pe venit realizate în unitățile administrativ-teritoriale reprezintă fix naționalizarea veniturilor”, scrie fostul ministru, care adaugă că efectul direct va fi degradarea infrastructurii locale, din lipsa fondurilor pentru investiții.
În argumentația sa, Câciu arată că administrațiile locale au realizat investiții în sănătate, educație, drumuri, utilități și servicii publice, care au atras populație și companii și au creat locuri de muncă. În acest context, el subliniază că economia reală nu se concentrează la nivel central.
„Locurile de muncă nu sunt în Piața Victoriei. Sunt peste tot, în țară”, afirmă acesta.
Referire la referendumul din București și la poziția președintelui
Fostul ministru face referire și la referendumul din București, inițiat de Nicușor Dan în perioada în care era primar general, prin care bucureștenii au decis ca impozitul pe venit să rămână la nivel local. În opinia sa, Guvernul riscă să ignore această voință exprimată prin vot și să intre într-un conflict deschis cu actualul președinte.
„Premierul vrea să nu dea banii solicitați de președinte. Cu alte cuvinte, ia toți banii la centru. Îi naționalizează”, susține Câciu.
Acesta contestă și afirmațiile Executivului privind scăderea deficitului, afirmând că problemele bugetare sunt generate de cheltuieli precum dobânzile și apărarea, nu de administrațiile locale.
„Eu atâta habarnism nu am văzut de la Pogea încoace. Sper să fie doar habarnism de comunicare”, a conchis Câciu pe Facebook.
Guvernul: Reforma impozitării proprietății era inevitabilă
Guvernul României a transmis o informare oficială în care justifică reforma impozitării proprietății, susținând că România se afla printre statele europene cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietății în PIB și că existau discrepanțe majore între localități, valori de impozitare necorelate cu realitatea economică și un grad scăzut de colectare. Potrivit Executivului, aceste probleme au generat pierderi importante pentru bugetele locale și au crescut dependența acestora de transferurile de la bugetul de stat.
Guvernul arată că reforma a fost asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar, iar amânarea deciziilor ar fi pus în pericol încasarea unor fonduri europene importante. De asemenea, Executivul estimează că aplicarea noilor reguli va conduce la o creștere a veniturilor din impozitele pe proprietate cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, precizând că sumele colectate rămân la bugetele locale, însă bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare în contextul deficitului.
În ceea ce privește nivelul impozitelor, Guvernul admite că majorarea medie estimată este de 70–80%, ca urmare a actualizării bazei de impozitare, eliminării unor reduceri și facilități și a deciziilor care pot fi luate de autoritățile locale privind cotele aplicate. Pentru autovehicule, sistemul de impozitare rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, dar este diferențiat în funcție de norma de poluare, pentru a reflecta impactul asupra mediului și a respecta angajamentele asumate prin PNRR.
Comentează