Adunarea Naţională a Franţei (camera legislativă inferioară) a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, 'suspendarea' reformei impopulare a pensiilor, adoptată în 2023 şi emblematică pentru al doilea mandat al preşedintelui Emmanuel Macron, transmite AFP.
Textul a fost aprobat cu 255 voturi pentru şi 146 împotrivă, având susţinerea majoritară a socialiştilor, ecologiştilor, RN (Rassemblement national), şi cu abţinerea deputaţilor Renaissance (partidul prezidenţial), scrie Agerpres.
Franţa Nesupusă şi comuniştii au votat împotrivă, denunţând o simplă 'decalare' a aplicării reformei.
Reforma pensiilor, care majorează progresiv vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, a declanşat o mobilizare masivă în stradă, înainte de a fi adoptată prin asumarea răspunderii guvernului, fără votul parlamentului, în 2023.
Pe 14 octombrie, prim-ministrul francez Sébastien Lecornu a anunţat în Adunarea Naţională că propune suspendarea reformei pensiilor 'până la alegerile prezidenţiale' din 2027, într-o tentativă de a depăşi blocajul politic din Franţa. Suspendarea era considerată mai ales de către Partidul Socialist o condiţie prealabilă pentru a nu răsturna guvernul.
Textul aprobat miercuri suspendă până în ianuarie 2028 creşterea progresivă spre 64 de ani şi majorarea numărului de trimestre de cotizat.
În mod concret, generaţia născută în 1964 va ieşi la pensie la vârsta de 62 de ani şi 9 luni (ca şi precedenta), în loc de 63 de ani cum era prevăzut în reformă, şi cu cotizaţii la asigurări sociale timp de 170 de trimestre în loc de 171.
Evaluată la 100 milioane de euro în 2026 şi 1,4 miliarde în 2027 de către guvern, suspendarea reformei ar costa odată cu extinderea la alte categorii de populaţie 300 milioane de euro în 2026 şi 1,9 miliarde în 2027.
Franţa a ajuns să aibă deficitul public cel mai ridicat din zona euro, datoria publică cea mai masivă de aproape 3.500 miliarde de euro şi a treia ca procent din PIB (după Grecia şi Italia).
Comentează