O declaraţie a co-preşedintei Partidului Alternativa pentru Germania (AfD, dreapta populistă), Frauke Petry, potrivit căreia formaţiunea sa este 'garantul vieţii evreieşti' în Germania a declanşat un val de proteste din partea acestei comunităţi, transmit DPA şi Reuters. AfD 'este o ruşine pentru ţara noastră, iar comunitatea evreiască nu o consideră eligibilă', a afirmat Charlotte Knobloch, preşedinta comunităţii evreieşti din Munchen şi una din cele mai proeminente figuri ale acestei comunităţi în Germania.
Charlotte Knobloch a reacţionat după un interviu în care Frauke Petry a susţinut că AfD a fost 'unul din puţinii garanţi ai vieţii evreieşti inclusiv în vremuri de migraţie antisemită ilegală în Germania'. 'AfD arată în mod repetat spre pericolele unor astfel de evoluţii, care s-au intensificat prin afluxul masiv de imigraţie ilegală în ultimii ani', a mai spus Petry, într-un interviu pentru cotidianul Die Welt de joi.
Lidera populiştilor de dreapta a răspuns ea însăşi remarcilor preşedintelui Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder, care a numit săptămâna trecută AfD 'o ruşine pentru Germania'. 'Acest partid nu-şi poate avea locul în Germania. Sper că va dispărea curând de pe scena politică', a declarat Lauder tot pentru Die Welt.
În comentariile sale de joi, Knobloch a mai acuzat-o pe Petry că abuzează de preocupările legitime ale comunităţii evreieşti cu privire la antisemitismul din rândul musulmanilor în Germania. AfD susţine teze revizioniste, rasiste, xenofobe şi antisemite, şi minimalizează sau chiar neagă Holocaustul, a mai spus Charlotte Knobloch, anunță Agerpres. AfD, fondat în 2013, şi-a radicalizat discursul şi s-a transformat în ultimii ani dintr-o mişcare anti-euro într-un partid vehement antiimigraţie, prezentând în mod repetat islamul drept o ameninţare pentru cultura germană. La alegerile din 24 septembrie, formaţiunea este creditată cu depăşirea pentru prima dată a pragului electoral de 5% şi accederea în Bundestag, după ce a intrat deja în 11 din cele 16 legislative regionale. Sprijinul în favoarea sa a scăzut însă de la 15,5% la sfârşitul lui 2016 la 7-11% în cele mai recente sondaje.
Comentează