Premium
National:
Agitatie mare in lumea informatiilor militare dupa ce la varful sistemului s-a vorbit pentru prima oara, pe sleau, despre viabilitatea unui proiect privind relocarea de focoase nucleare in tara noastra. Iar surse din cadrul „celulelor de criza” care gestioneaza relatiile externe ale Romaniei vorbesc chiar de stabilirea unui numar concret, de 15 focoase nucleare, avute in vedere pentru a fi adapostite in baze militare americane din sudul tarii.
De altfel, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, inclusiv decizia surprinzatoare a mai-marilor NATO de a infiinta in Romania un Centru de constraspionaj militar ar avea legatura tocmai cu pregatirea terenului pentru a se stabili securitatea necesara unul proiect de o asemenea importanta vitala, cum ar fi posibila implmentare in sudul Romaniei, chiar in „coastele” zonei de influenta a Rusiei, a unei baze nucleare. Desigur ca focoasele, despre care multi ar putea crede ca mai mult decat probabil vor fi stramutate dintr-o Turcie pe care aliatii occidentali si in special americanii se pot baza tot mai putin nu pot fi aduse peste noapte in Romania, dar cert este ca specialistii romani in contrainformatii deja lucreaza, alaturi de experti americani, la planurile colaterale de securitate. De asemenea, este posibil si ca un asemenea proiect nici sa nu fie pus in practica, dar numai simplul fapt ca se are in vedere si se ia deja in calcul plasarea a 15 focoase nucleare pe tarmul Marii Negre reprezinta o mutare de care rusii trebuie sa tina cont pe tabla de sah globala a omenirii.
Iohannis a fost informat!
Cu toate ca nu este in niciun caz un presedinte-jucator precum Traian Basescu, Klaus Iohannis este totusi seful statului.
Asa ca, inainte ca acesta sa adreseze Parlamentului, in urma cu doar cateva zile, o scrisoare oficiala prin care sa solicite aprobarea infiintarii pe teritoriul Romaniei a detasamentului de Contrainformatii, care isi va desfasura activitatea pe langa Comandamentul Diviziei Multinationale de Sud Est din Capitala Romaniei, cu siguranta lui Iohannis i s-a explicat, fie si in linii mari, de ce este necesar acest centru de constraspionaj. Pentru ca, oficial, singura explicatie a fost ca aliantii nord-atlantici considera ca in Romania, desi aceasta gazduieste deja doua structuri NATO infiintate dupa summit-urile din Tara Galilor si Varsovia, ar fi utila infiintarea detasamentului de contrainformatii „din cauza amenintarilor raportate in prezent”. De asemenea, tot oficial, ofiterii de contrainformatii din tarile membre NATO care urmeaza sa fie detasati in tara noastra, cel mai probabil sub comanda militara americana, „vor sprijini trupele si structurile NATO din Romania cu informatii despre presupuse acte de spionaj sau sabotaj din partea unei forte ostile”, lasandu-se sa se inteleaga ca la mijloc ar fi vorba, bineinteles, de Rusia.
Ziarul Financiar:
România nu duce lipsă de studii de fezabilitate pentru autostrăzi şi nici de consilii pentru dezvoltarea economică a României.
Pe lângă departamentele de dezvoltare din toate ministerele, pe lângă consiliul de macrostabilitate, pe lângă consiliul de trecere la euro, pe lângă consiliul preşedintelui Iohannis privind raportul de ţară şi un nou model de dezvoltare economică, Guvernul vrea să înfiinţeze un Consiliu de Programare Economică, în cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză, care va coordona procesul de evaluare a priorităţilor strategice pentru România şi va prioritiza domeniile pentru care sunt necesare analize de impact.
Potrivit memorandumului elaborat de Ministerul Finanţelor, “având în vedere complexitatea fundamentării orientărilor strategice de dezvoltare, în sensul necesităţii evaluării atât a efectelor economice şi sociale cât şi a resurselor umane şi financiare dar şi necesitatea unei eventuale prioritizări în implementare în cazul unor resurse limitate propunerea dezvoltării capacităţii de programare strategică a CNP – Comisia Naţională de Prognoză va asigura o viziune unitară şi corelată asupra perspectivelor de dezvoltare a României şi va constitui suportul pentru îmbunătăţirea orientărilor strategice.”
În caz că nu ştiţi, prin hotărârea Guvernului numărul 790 din 2005 pare să existe deja un Consiliu de Planificare Strategică, care urmează să colaboreze cu noul Consiliu de Programare Economică.
La polul opus, în economie, companiile se confruntă cu cea mai mare criză de oameni de după 1990.
La comenzile pe care le au acum companiile, la comenzile pe care le pot atrage, la investiţiile care pot fi făcute, necesarul de forţă de muncă este estimat la 500.000 – 1.000.000 de oameni, care însă nu se găsesc.
Toate companiile, toţi directorii de HR umblă cu disperare după oameni care să acopere poziţiile deschise.
Facultăţile şi reînfiinţatele şcoli profesionale nu pot scoate atât de repede absolvenţi pe cât cere piaţa forţei de muncă.
Faţă de necesarul de forţă de muncă din economie, faţă de schimbările de zi cu zi pe această piaţă, faţă de problemele practice şi soluţiile necesare, legislaţia muncii este mult rămasă în urmă.
Deschiderea graniţelor se lasă aşteptată până va fi prea târziu.
Polonia a atras un milion de ucrainieni după ce ruşii au invadat Crimeea, menţinându-şi poziţia de cea mai bună ţară pentru investiţii din această zonă.
Noi importăm moldoveni cu pipeta, în condiţiile în care ar trebui să deschidem larg graniţele atât pentru cei din Republica Moldova cât şi pentru ucrainieni.
Degeaba sunt salariile bune / mici pentru investitori în România, dacă nu găsesc forţă de muncă.
Sunt investitori care ar plăti salarii mai mari dacă ar găsi angajaţi şi nu ar avea o fluctuaţie de personal de 30%-40% pe an. Chiar şi prin dublarea salariilor actuale de la 300-400 de euro la 600-700 de euro, România este tot sub Polonia sau Cehia.
Până când noua comisie va evalua priorităţile strategice ale României, comenzile vor dispărea pentru că investitoriile şi companiile nu-şi permit să aştepte până când Guvernul, oricare ar fi el, va afla de la această comisie cu ce se confruntă economia şi care sunt priorităţile ei.
Digi24:
Premierul britanic Theresa May vrea să elimine mașinile diesel de pe șosele și propune un program de casare a acestora, potrivit Financial Times.
Guvernul de la Londra ia în calcul chiar și acordarea unei subvenții, de circa 2000 de lire, pentru a-i convinge pe șoferi să treacă la mașini care poluează mai puțin, un fel de programul Rabla într-o versiune britanică.
Premierul britanic este așteptat să dea mai multe detalii, săptămâna viitoare, atunci când va anunța planurile de respectare a angajamentelor de mediu, luate în cadrul UE. Este posibil să fie introdusă și o taxă pentru tranzitarea marilor orașe, asta în timp ce primăria Londrei a anunțat deja că din 2018 va interzice taxiurile diesel.
Măsurile vin pe fondul temerilor privind emisiile reale ale mașinilor, iscate în urma scandalului Dieselgate de la Volkswagen.
RFI:
Candidata de extremă dreaptă la alegerile prezidenţiale Marine Le Pen îşi radicalizează discursul cu doar câteva zile înainte de primul tur. Ea susţine că vrea să oprească ‘delirul migraţiei’ dacă va ajunge la Palatul Elysée.
Candidata de extremă dreaptă pomite să reintroducă frontierele a doua zi după ce îşi va prelua funcţia de preşedinte. Va angaja 6.000 de vameşi suplimentar, în cei cinci ani de mandat: ‘ce se va întâmpla dacă, sub presiunea doamnei Merkel, unul dintre susţinătorii ei – Macron sau Fillon va accepta mai multe milioane de migranţi. Cartierul, satul ori şcoala copiilor dumneavoastră, viaţa voastră, nivelul salarial, toate vor avea de suferit în urma şocului. Voi decide un moratoriu imediat asupra oricărei forme de migraţie legală pentru a opri acest delir, această situaţie necontrolată care trage Franţa în jos’.
Reprezentanta Frontului Naţional susţine că pentru refugiaţi vor trebui găsite soluţii locale, cum ar fi tabere umanitare protejate, în ţările de origine. Pentru rezolvarea problemei, ea doreşte încheierea unor acorduri cu ţările de origine în schimbul unei cooperări economice. Marine Le Pen este de părere că fiecare francez trebuie să îşi revendice Franţa şi a afirmat că francezii au mai puţine drepturi în Franţa decât străinii, chiar şi cei aflaţi aici în mod clandestin.
În acest timp, cel puţin 20 de migranţi care au părăsit Libia în speranţa de a ajunge în Europa, au murit în Mediterană. Numărul migranţilor care încearcă să ajungă pe continent creşte pe măsură ce Europa înăspreşte tonul la adresa celor care vor să ceară azil aici, este de părere Samer Haddadin, responsabilul Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi de la Tripoli: ‘oamenii vin în Libia din diverse motive. Unii din raţiuni economice, alţii pentru că au nevoie de protecţie pentru a ajunge în Europa iar aici este cazul celor care caută să obţină azil. Ïn acest caz, cu cât politicienii îşi înnăspresc tonul, cu atât piaţa călăuzelor este în floare. Astăzi, o călăuză libiană poate foarte bine să spună victimelor sale : dacă nu plecaţi astăzi, într-un moment în care Europa este relativ uşor de atins, mâine s-ar putea să nu se mai poată deloc. Ascultaţi ceea ce spun politicienii europeni : promit înăsprirea legislaţiei pentru a îngreuna accesul în Europa. Este o tehnică de marketing’, afirmă responsabilul Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi de la Tripoli.
