Încrederea în economia României a continuat să se deterioreze în septembrie, marcând a cincea lună consecutivă de scădere și cel mai slab trimestru de după pandemia Covid-19.
Indicele de încredere în economie (ESI) a coborât cu 0,2 puncte, la 94,2 puncte, atingând un nou minim post-pandemie, potrivit unei analize Profit.ro. Indicatorul, calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare și ale consumatorilor, are o corelare ridicată cu evoluția PIB-ului și sugerează o contracție a activității economice.
Un nivel de peste 100 de puncte semnalează, de regulă, o economie aflată pe creștere, în timp ce o valoare sub acest prag indică o contracție. Din aprilie până în septembrie, ESI a rămas constant sub acest nivel, confirmând tendința de încetinire a economiei. Datele aferente celui de-al treilea trimestru arată o valoare medie de 94,4 puncte, față de 98,7 puncte în primul trimestru și 101 puncte în ultimul trimestru al anului trecut.
„Acest lucru ar sugera în mod normal o contracție secvențială în T3, deși indicatorul s-a aflat deja în contradicție cu evoluția PIB din T2. Poate fi și o reacție exagerată la turbulențele politice și fiscale recente”, a comentat Ciprian Dascălu, economist-șef BCR.
Creștere slabă și risc de recesiune
După o creștere anuală de 1,5% în T3 2024, economia a încetinit vizibil în acest an, cu un avans de doar 0,3% în primele două trimestre. Analiștii estimează pentru 2025 o creștere modestă, de cel mult 1%, iar scenariul unei recesiuni tehnice nu este exclus. România a înregistrat și anul trecut o performanță economică modestă, cu un plus de doar 0,8%, în contextul unui deficit bugetar ridicat, de 9,3% din PIB.
Pe sectoare, în septembrie s-au remarcat scăderi ale încrederii în servicii, comerț și construcții, dar și o ușoară revenire în industrie și o îmbunătățire marginală a încrederii consumatorilor. Deși consumatorii au arătat un plus de 0,1 puncte față de luna anterioară, nivelul general rămâne apropiat de minimele post-pandemie.
„Îmbunătățirile privind intențiile de cumpărare viitoare au fost anulate de percepția tot mai slabă asupra situației financiare trecute, afectată de pierderea puterii de cumpărare după recenta creștere a inflației”, a subliniat Dascălu.
Inflația și efectele asupra sectoarelor
Inflația a revenit puternic în prim-plan, urcând la aproape 10% în august, pe fondul majorării TVA și al creșterii facturilor la energie. Estimările analiștilor arată o rată de aproape trei ori mai mare decât prognoza BNR din februarie, ceea ce afectează semnificativ încrederea populației și mediului de afaceri. Totuși, așteptările privind prețurile au început să se tempereze, mai ales în industria prelucrătoare, unde indicatorul a crescut ușor, cu 0,3 puncte.
În sectorul serviciilor, însă, scăderea de 1 punct a dus indicatorul la cel mai redus nivel din aprilie 2021, când pandemia încă frâna activitatea. Comerțul cu amănuntul a raportat, la rândul său, scăderi ale vânzărilor, acumulare de stocuri și o perspectivă mai pesimistă asupra viitorului, indicele coborând cu 2,2 puncte.
Construcțiile au înregistrat a cincea lună consecutivă de declin, cu o scădere de 1,1 puncte, pe fondul reducerii comenzilor și al perspectivelor slabe de angajare. În paralel, doi mari constructori care lucrează cu statul au avertizat asupra riscului diminuării cheltuielilor pentru infrastructură.
Piața muncii și perspective
În pofida contextului dificil, indicatorul așteptărilor privind ocuparea forței de muncă a crescut la 101,8 puncte în septembrie, de la 99,8 în august. Cu toate acestea, piața muncii a arătat semne de răcire în ultimele trimestre. Dacă producătorii și comercianții și-au exprimat intenții mai bune de angajare, managerii din servicii și construcții și-au redus planurile, iar consumatorii și-au exprimat cele mai mari temeri privind șomajul din decembrie 2020 încoace.
Datele privind inflația pentru septembrie urmează să fie publicate în această săptămână. În iulie, rata se situa la 5,8%, în scădere față de vârful de 6,1% din mai, dar încă peste nivelul din debutul anului trecut. Evoluția acestor date va fi urmărită atent de economiști, în condițiile în care inflația și încrederea în economie rămân principalii indicatori pentru perspectivele de creștere din 2025.
Comentează