Premium
Premierul conservator Kyriakos Mitsotakis încearcă duminică să câștige un al doilea mandat la alegerile legislative din Grecia care se anunţă foarte strânse și al căror rezultat l-ar putea obliga la un nou scrutin în lipsa unei majorități stabile.
La aproape trei luni de la o vastă mișcare de furie populară care i-a zdruncinat guvernul, liderul Noii Democrații (ND) se confruntă cu predecesorul său, Alexis Tsipras, fost generator de probleme din stânga radicală și angajat la începutul lui 2015 într-o dispută dură cu Uniunea Europeană, relateaza La Libre Belgique citat de Rador.
Sondajele oferă un avans de 5 până la 6 puncte taberei lui Mitsotakis, aflată la putere de patru ani.
Noua Democrație este creditată cu 30,7% - 33,6% din intențiile de vot, în timp ce Syriza, care s-a reorientat în mare parte spre stânga, ar putea câștiga 25,7% - 26,9% din voturi.
Un astfel de scor pentru dreapta nu i-ar permite să guverneze singură. Dar Kyriakos Mitsotakis, 55 de ani, a exclus formarea unei coaliții într-o țară a cărei cultură politică nu se bazează pe compromis.
Alexis Tsipras, în vârstă de 48 de ani, a lansat deja apeluri către Pasok-Kinal, dar acesta din urmă a formulat nişte cerinţe.
În cazul în care va fi imposibilă constituirea unei echipe guvernamentale, cum prevăd mulți analiști, va trebui convocat un nou scrutin la începutul lunii iulie.
În timp ce toate scenariile postelectorale sunt dezbătute zilnic în întâlniri aprinse la televiziune, campania se străduiește să trezească interesul alegătorilor.
Ea se desfăşoară și în umbra celei a marelui și zbuciumatului vecin turc.
Străbătând țara îmbrăcat simplu - cămaşă şi panataloni - omniprezent în mass-media, Kyriakos Mitsotakis, fostul student la Harvard, își flutură bilanţul economic: revenirea la creștere (5,9% în 2022), creșterea turismului și scăderea șomajului după ani de turbulențe financiare.
În ultimii patru ani, șeful guvernului a dorit să proiecteze imaginea unei Grecii care este un elev bun al UE pentru a încuraja investițiile străine. Astăzi, el promite "schimbări care vor face din Grecia o țară europeană modernă".
Dar această redresare economică este înșelătoare.
Salariile mici, durerea provocată de tinerii plecați la muncă în străinătate... Grecii încă suferă consecințele curelor drastice de austeritate care au schimbat radical fața țării.
Costul ridicat al vieții și creșterea prețurilor la energie sunt în fruntea preocupărilor alegătorilor greu încercaţi de inflația care s-a apropiat de 10% în 2022.
Liderul Syriza, Alexis Tsipras, asigură așadar că "a venit timpul schimbării", promițând, la fel ca rivalul său, creșteri salariale.
Departe de cartea poștală turistică a satelor de pe dealuri albe și albastre și a plajelor paradisiace, grecii se luptă zilnic cu servicii publice zdrențuite, în special în domeniul sănătății.
Prețurile imobiliarelor au crescut vertiginos, în special pe anumite insule victime ale atracției lor, până la punctul de a fi amenințate de "turism excesiv".
Picătură de apă care a umplut paharul a fost dezastrul trenului din Tempé care a ucis 57 de oameni la sfârșitul lunii februarie.
Tragedia a provocat o furie imensă și a scos în stradă zeci de mii de oameni care au acuzat autoritățile de neglijență și au proclamat pe bannere: "Viețile noastre contează!".
Astăzi, resemnarea pare să domine.
"Sunt dezamăgit de întregul sistem politic. Nicio promisiune nu se respectă și viața noastră de zi cu zi se înrăutățește de la an la an", spune Nikos Dimitriadis, 62 de ani, negustor de țesături pensionar. "Pensia mea se termina la mijlocul lunii. Cine se gândeşte la noi?".
"Pentru prima dată, încă nu m-am hotărât pe cine voi vota. Cred că va fi o decizie emoționantă, poate un vot în alb", explică un fost activist Syriza, Andreas, 30 de ani, în prezent în armată.
Criticii domnului Mitsotakis îl acuză de o deriva autoritară. Mandatul său a fost presărat cu scandaluri, de la interceptări ilegale până la respingerea migranților și violența poliției.
Iar relele endemice continuă să afecteze țara: clientelism, nepotism și corupție, așa cum este ilustrat de scandalul Qatargate provocat de europarlamentarul grec Eva Kaili.
