Un proiect de ordonanță de urgență pregătit de Guvern pentru modificarea legislației privind securitatea la incendiu a ajuns în centrul unei controverse majore în mediul de afaceri, înaintea analizei din Consiliul Economic și Social (CES).
Riscul efectului de bumerang - ordonanța care poate bloca economia
Deși intenția actului normativ – creșterea responsabilității și a siguranței în construcții – este considerată legitimă de mediul profesional, forma actuală a textului riscă să producă efecte economice severe: blocarea investițiilor, reducerea veniturilor bugetare și retragerea din piață a unor profesii esențiale precum proiectanții și arhitecții.
În acest moment, ultima etapă în care proiectul poate fi corectat înainte de adoptare este dezbaterea din Consiliul Economic și Social (CES).
O inițiativă necesară, dar prost redactată
Proiectul de OUG modifică Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și Legea 10/1995 privind calitatea în construcții, două acte normative fundamentale pentru industria construcțiilor.
Scopul declarat este întărirea responsabilității în lanțul de control al calității și prevenirea tragediilor generate de nerespectarea normelor de securitate la incendiu.
Problema este semnalată de cele mai prestigioase organizații profesionale (proiectanți, arhitecți), dar și ale administrației locale (orașelor) sau ale oamenilor de afaceri (federații patronale, ale investitorilor și din industria ospitalității).
Transferul responsabilității de pe șantier către proiectant
Acestea nu contestă obiectivul ordonanței, ci modul în care acesta este transpus în textul legislativ. Mai exact, inițiativa transferă o parte din responsabilitatea execuției pe șantier către proiectanți – arhitecți și ingineri – deși aceștia nu controlează lucrările executate și nu au competențele legale pentru verificarea acestora.
Una dintre prevederile cele mai contestate obligă proiectantul să urmărească execuția lucrărilor și să notifice autoritățile dacă observă neconformități privind securitatea la incendiu.
În sistemul actual al construcțiilor, această responsabilitate aparține altor actori:
• dirigintele de șantier, care urmărește execuția lucrărilor,
• responsabilul tehnic cu execuția (RTE),
• inspectorii specializați ai autorităților competente.
Proiectantul are un rol diferit: el elaborează documentația tehnică și acordă asistență tehnică atunci când este solicitat.
Prin urmare, proiectul de OUG introduce o obligație de control asupra unui proces pe care proiectantul nu îl gestionează și pentru care nu are nici mandat contractual, nici competență profesională.
Organizațiile din domeniu avertizează că această suprapunere de responsabilități creează, în realitate, un vid de responsabilitate, nu o consolidare a siguranței.
Risc penal disproporționat pentru profesioniști
Un al doilea punct critic este regimul sancțiunilor.
Proiectul introduce o infracțiune care pedepsește proiectarea fără respectarea normelor de securitate la incendiu cu 1 până la 5 ani de închisoare, dacă „este pusă în pericol” viața persoanelor.
Problema este că norma penală nu cere existența unui rezultat concret – precum o vătămare sau un deces – și nici stabilirea clară a vinovăției printr-o expertiză independentă.
În practică, un control tehnic ar putea declanșa o anchetă penală pentru „pericol abstract”, chiar dacă nu s-a produs nicio consecință reală.
Organizațiile profesionale consideră că o astfel de formulare introduce un risc juridic excesiv pentru proiectanți și arhitecți și creează o „capcană penală” care poate descuraja asumarea semnăturii pe proiecte.
Impact economic devastator: blocaj în investiții
Industria construcțiilor, fie ele publice sau private, funcționează pe baza responsabilităților clar delimitate între proiectare și execuție.
Dacă proiectantul devine responsabil penal pentru modul în care sunt executate lucrările pe șantier, el ar trebui să controleze efectiv execuția – ceea ce nu este posibil în practică.
Consecința anticipată de organizațiile profesionale este simplă: proiectanții ar putea refuza să își mai asume semnătura pe proiecte, de teama riscului penal.
Un astfel de scenariu ar produce efecte în lanț:
• blocarea sau întârzierea proiectelor de construcții,
• reducerea investițiilor imobiliare și de infrastructură,
• scăderea veniturilor la bugetul de stat,
• pierderea locurilor de muncă în domeniul proiectării și arhitecturii.
Corecțiile propuse de mediul de afaceri și de profesioniștii în arhitectură
Mai multe organizații profesionale și patronale au formulat amendamente pentru corectarea textului ordonanței.
Propunerile nu elimină responsabilitatea proiectanților, dar o clarifică și o limitează la ceea ce aceștia pot controla în mod real.
Printre modificările propuse se numără:
• obligarea proiectantului să notifice autoritățile doar pentru neconformitățile grave constatate personal, în domeniul propriei specialități;
• eliminarea sancțiunilor pentru situații pe care proiectantul nu le poate verifica;
• introducerea unui sistem proporțional de sancțiuni pentru erorile de proiectare.
Modelul propus diferențiază între eroarea profesională, pericolul real și situațiile în care există victime, astfel încât răspunderea penală să apară doar în cazurile grave.
Comentează