Alegeri legislative în Danemarca - Social-democraţii sunt favoriţi să preia guvernarea

Electoratul danez este chemat miercuri la urne în cadrul alegerilor legislative, un scrutin proporţional într-un tur, care, potrivit sondajelor, ar urma să marcheze revenirea la guvernare a social-democraţilor, pe fondul urgenţei climatice şi al revendicărilor sociale, dar fără a pune sub semnul întrebării politica restrictivă în materie de imigraţie, transmite AFP potrivit Agerpres.

Secţiile de vot vor fi deschise între orele locale 08:00 (06:00 GMT) şi 20:00 (18:00 GMT) pentru cei 4,2 milioane de alegători înscrişi pe liste.

Sondajele îi creditează pe social-democraţii conduşi de Mette Frederiksen cu 27,2% din intenţiile de vot, un avans confortabil de aproape zece puncte în faţa partidului actualului premier şi lider al liberalilor, Lars Lokke Rasmussen, a cărui formaţiune a guvernat ţara în 14 din ultimii 18 ani.

'Mulţi alegători vor o schimbare, mai ales cei care pot vota pentru prima dată', afirmă politologul Flemming Juul Christiansen, de la Universitatea din Roskilde.

Tot conform sondajelor, 57% din electorat - şi unul din trei alegători între 18-35 ani - consideră că viitorul guvern va trebui să dea prioritate subiectului schimbărilor climatice, nu controlului imigraţiei.

Ecologiştii din Partidul Popular Socialist, pe care se sprijină în mod tradiţional social-democraţii, şi-ar putea dubla scorul, de la 4,2% la 8,3%.

Social-democraţii, care au dat asigurări că vor plasa schimbările climatice în centrul acţiunii lor, intenţionează să formeze un guvern minoritar - o tradiţie în Danemarca -, ignorând apelurile actualului premier de a constitui un executiv cu liberalii.

'Vrem să cooperăm cu partide de stânga şi de dreapta', caz cu caz, în funcţie de dosare, a declarat numărul doi al social-democraţilor, Nicolai Wammen.

Bazându-se pe o creştere economică robustă, finanţe publice sănătoase şi un şomaj aproape inexistent, ei promit să pună capăt tăierilor bugetare din sănătate şi educaţie.

Apărarea statului-providenţă va merge însă în paralel cu continuarea unei politici de imigraţie restrictive, aşa cum a fost ea dictată de Partidul Popular Danez (PD), eurosceptic şi antiimigraţie, devenit o constantă în politica daneză începând din 2001.

PD, plasat pe locul al doilea în 2015, cu 21,1% din sufragii, este cotat acum cu 10,7% din intenţiile de vot.

Pe lângă Partidul Popular Danez, alte două formaţiuni de extremă dreapta ar putea intra în parlament (Folketing).

Acesta numără 179 de deputaţi, dintre care patru proveniţi din teritoriile autonome Groenlanda şi Feroe.

Pragul electoral este de 2% din voturi.

În Danemarca, rata de participare la alegeri este în mod tradiţional ridicată. În 2015, la precedentul scrutin legislativ, prezenţa la vot a fost de 85,9%.