O bacterie extremofilă ar putea supraviețui presiunilor uriașe generate atunci când un asteroid aruncă fragmente de rocă în spațiu de pe o planetă precum Marte, arată un nou studiu publicat în revista PNAS Nexus. Descoperirea sugerează că microbii ar putea călători între planete și ar putea contribui la răspândirea vieții în Sistemul Solar, relatează Space.com, conform AGERPRES.
O descoperire care ar putea schimba teoria despre originea vieții
Cercetarea îi determină pe oamenii de știință să reanalizeze posibilitatea ca viața să se poată răspândi între planete sau chiar dincolo de Sistemul Solar. În același timp, rezultatele ar putea duce la stabilirea unor reguli mai stricte de „protecție planetară”, pentru a preveni contaminarea între planete în timpul misiunilor spațiale.
"Viaţa ar putea supravieţui ejectării de pe o planetă şi mutării pe alta", a declarat Kaliat Ramesh, inginer mecanic la Universitatea Johns Hopkins din Maryland (JHU), co-autor al studiului. "Aceasta este o descoperire cu adevărat importantă care schimbă modul în care gândim despre cum începe viaţa şi cum a apărut viaţa pe Pământ".
Noile descoperiri susţin o teorie îndelung dezbătută, cunoscută sub numele de litopanspermie, care propune că viaţa se poate răspândi între planete prin intermediul fragmentelor de rocă pulverizate în spaţiu de impacturi masive. Cu toate acestea, ideea rămâne nedemonstrată, iar dovezile clare ale vieţii trecute sau prezente pe Marte rămân evazive (deşi oamenii de ştiinţă au găsit în ultima perioadă indicii în acest sens).
„Conan bacteria”, microbul aproape imposibil de ucis
Pentru studiu, Ramesh şi colegii săi au testat rezistenţa bacteriei Deinococcus radiodurans, o bacterie extremofilă găsită, printre altele, în deşerturile de mare altitudine din Chile. Cu un înveliş exterior gros şi o capacitate remarcabilă de a-şi repara propriul ADN, D. radiodurans este renumit pentru toleranţa sa la radiaţii intense, temperaturi scăzute, uscăciune extremă şi alte condiţii dure similare cu cele găsite în spaţiu. Această rezistenţă extremă i-a atras denumirea neoficială de "Conan bacteria".
Pentru a simula forţele implicate în impactul unui asteroid, cercetătorii au plasat mostre de D. radiodurans între două plăci de oţel. Folosind o armă cu gaz, au tras un proiectil cu aproximativ 480 km/h, supunând microbii la presiuni între 1 şi 3 gigapascali. Pentru comparaţie, presiunea din cea mai adâncă parte a oceanelor Pământului - Groapa Marianelor din vestul Oceanului Pacific, lângă Guam - este de aproximativ 0,1 gigapascali, ceea ce înseamnă că până şi cea mai mică presiune generată în experiment a fost de aproximativ 10 ori mai mare.
Aproape toţi microbii au supravieţuit impacturilor care au generat 1,4 gigapascali de presiune, în timp ce aproximativ 60% au rămas în viaţă la 2,4 gigapascali. La presiuni mai mici, celulele nu au prezentat semne de deteriorare, deşi cercetătorii au observat membranele rupte şi unele daune celulare interne la presiuni mai mari, relatează studiul.
"Redefinim continuu limitele vieţii", a declarat pentru New York Times Madhan Tirumalai, microbiolog la Universitatea din Houston, care nu a fost implicat în noul studiu.
Pe măsură ce presiunea a crescut, cercetătorii au detectat, de asemenea, o activitate sporită în genele responsabile de repararea ADN-ului şi menţinerea membranelor celulare.
"Ne aşteptam ca acest organism să fie mort de la prima încercare", a declarat Lily Zhao, inginer mecanic la JHU, care a condus experimentul, în comunicat. "Am început să tragem asupra sa din ce în ce mai repede. Am continuat să încercăm să o omorâm, dar a fost foarte greu de ucis".
Experimentul s-a încheiat în cele din urmă, se arată în comunicat, deoarece structura de oţel care susţinea plăcile "a cedat înaintea bacteriilor".
Comentează