Alegeri parlamentare în Croaţia, pe fondul crizei refugiaţilor

Autor: Florin Pușcaș

Publicat: 05-11-2015

Actualizat: 05-11-2015

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro

Croaţii se vor prezenta duminică la secţiile de votare pentru alegerea unui nou parlament, pe fondul crizei refugiaţilor pe care principalele partide politice din Croaţia au încercat să o exploateze în campania electorală, însă fără a propune soluţii concrete pentru relansarea economiei ţării, relatează joi AFP şi DPA. 

Primul scrutin legislativ de la aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, în 2013, este perceput de Uniunea Democrată Croată (HDZ, opoziţia conservatoare de dreapta) ca o şansă de a reveni la putere, în contextul unei recesiuni economice continue începând din 2009 şi al unui bilanţ negativ al guvernului de stânga de la Zagreb. 

'Coaliţia patriotică' creată în jurul HDZ are în sondajele de opinie doar un mic avans, de circa un procent, faţă de alianţa dominată de Partidul Social-Democrat (SDP), formaţiunea premierului în exerciţiu Zoran Milanovic. 

Pentru Milanovic, agravarea crizei refugiaţilor în ultimele două luni, când Croaţia a fost tranzitată de circa 300.000 de persoane cu destinaţia Europa Occidentală, a fost ocazia de a deturna atenţia de la eşecul guvernului de a pune în practică reforme esenţiale pentru relansarea economiei. 

'Guvernul a avut şansa de a vedea că această criză aruncă în plan secund toate celelalte teme' ale campaniei electorale, este de părere analistul politic independent Davor Djenero. 

Zoran Milanovic a dat dovadă de empatie faţă de migranţi, dar şi de fermitate faţă de ţările vecine. Şeful guvernului croat a condamnat decizia Ungariei de a-şi închide frontiera cu Croaţia şi a criticat Serbia pentru modul de gestionare a crizei refugiaţilor, subliniind că mai presus de orice el apără interesele ţării sale. 

'Milanovic era mort din punct de vedere politic acum şase luni, după un mandat care a fost un eşec total. Totuşi, el pare acum resuscitat politic, într-o anumită măsură', consideră Djenero. 

Opoziţia şi liderul său, Tomislav Karamarko, care în campania electorală s-au bazat pe o retorică naţionalistă, au încercat la rândul lor să obţină avantaje electorale de pe urma crizei refugiaţilor, însă fără prea mare succes. 

În plus, Karamarko a acuzat guvernul condus de Zoran Milanovic pentru corupţia generalizată, nepotism, creşterea datoriei publice (ajunsă la 87% din PIB) şi şomajul care afectează 17% din populaţie. 

'Este interesant de văzut maniera în care rivalii politici au încercat să exploateze criza migranţilor fără a cunoaşte cu adevărat ce atitudine ar fi cel mai bine primită de către alegători', explică Josip Glaurdic, expert în problemele Europei de Sud-Est la Universitatea Cambridge, potrivit Agerpres.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri