DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

ALEGERI pe muchie în Olanda. SURPRIZA din fruntea sondajelor de opinie care cutremură Europa

Operation World
Olanda

Pana la 12,6 milioane de olandezi sunt asteptati miercuri la urne pentru a decide viitorul tarii in cele mai controversate alegeri legislative din istoria recenta a natiunii si care reprezinta primul test al anului pentru extrema dreapta din Europa. Sondajele ii crediteaza drept invingatori pe populistii lui Geert Wilders, insa o coalitie guvernamentala liberala ar putea sa-l tina pe liderul islamofob departe de fraiele Guvernului de la Amsterdam, scrie news.ro.

Crin Antonescu reacționează la dezvăluirile lui Ponta: O înregistrare ar fi ideală

Sectiile de vot se deschid la ora locala 7.30 (8.30 ora Romaniei), iar olandezii sunt asteptati sa-si exprime sustinerea pentru formatiunile inscrise in cursa electorala pana la ora locala 21.00 (22.00 ora Romaniei).

De asemenea, sectiile de vot vor ramane deschise timp de cinci ore pe trei insule olandeze din Caraibe ¬ Bonaire, Saba si St Eustatius ¬ insa acestea reprezinta numai o mica parte din electoratul de peste 12,6 milioane.

Institutul Ipsos va realiza un exit-poll pe circa 38.000 de alegatori, care va fi publicat imediat dupa ora 21.00 (22.00 ora Romaniei). Prima versiune, care va estima rata de participare si impartirea mandatelor, va fi bazata pe raspunsurile oferite pana la ora locala 20.30 (21.30 ora Romaniei).

Intre timp, primele rezultate oficiale sunt asteptate la circa 40 de minute dupa inchiderea urnelor, dar orasele mari, precum Amsterdam si Rotterdam, vor anunta, probabil, rezultatele dupa  miezul noptii (joi, 1.00 ora Romaniei).

Victor Ponta rupe tăcerea: 'Faimosul pact de coabitare' cu Băsescu, NEGOCIAT de Liviu Dragnea

La sfarsitul anului 2016, Partidul Libertatii (PVV), al lui Geert Wilders, era favorit in sondaje, cu 21% din intentiile de vot, in fata Partidului Liberal-Democrat (VVD) al actualului premier Mark Rutte (17%) si al Partidului Laburist (PvdA), partener in coalitia de la putere (8%).

Situatia s-a schimbat, insa, in ultima perioada. VVD a recuperat diferenta si a depasit, la distanta mica, PVV. Mai exact, potrivit unei medii a sondajelor publicata cu doua saptamani inainte de alegeri, PVV era creditat cu 15,7% din sufragii, iar VVD cu 16,3%.

Insa, chiar si daca nu va obtine primul loc in alegeri, partidul lui Wilders va inregistra, probabil, cel mai bun rezultat de la crearea sa, in 2006. Acest lucru va consolida sansele aliatilor sai ideologici din Franta (Marine Le Pen) si Germania (Alternativa pentru Germania, AfD), unde vor avea loc alegeri anul acesta.

Daca Wilders reuseste sa obtina o sustinere importanta in randul alegatorilor olandezi, atunci sentimentul populist si nationalist risca sa castige o pozitie importanta in tarile vecine, in special in Franta si Germania.

Olanda are un sistem electoral cu mai multe plase de siguranta, iar castigatorul ¬nu ia neaparat totul¬ in urma alegerilor legislative. In acest sens, merita amintit faptul ca fiecare executiv olandez din ultimele sapte decenii a avut nevoie de o coalitie pentru a functiona. 

De altfel exista precedente in care partidul castigator a fost exclus de la putere. Acest lucru s-a intamplat de trei ori dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

In 1971, cele patru partide care formasera executivul precedent de centru-dreapta au pierdut majoritatea in alegeri. Pentru a putea ramane la putere, liderii lor au adaugat inca o formatiune la coalitie ¬ democrat-socialistii, care se desprinsesera din Partidul Laburist. Formatiunea noului premier Barend Biesheuvel era a treia ca numar de voturi din alianta guvernamentala din Olanda.

De asemenea, in 1977 si in 1982, laburistii au castigat cele mai multe voturi in alegeri, dar au fost exclusi din coalitia de guvernare.

Sistemul electoral olandez este unul proportional. Practic, circa 0,67% din voturile nationale inseamna un mandat din totalul de 150 din Parlament. Acest lucru face ca numeroase partide sa intre in legislativ, astfel ca este nevoie intotdeauna de coalitii pentru guvernare si niciunul dintre partidele importante nu si-au exprimat dorinta de a intra in parteneriat cu Wilders. Rutte a exclus clar aceasta posibilitate, desi Wilders a fost un membru important al Partidului Liberal pana in 2004.

Potrivit sondajelor, cel putin cinci formatiuni politice ar putea sa fie nevoite sa formeze o coalitie de guvernare pentru a asigura majoritatea necesara de 76 de parlamentari.

Analistii prevad o coalitie de guvernare intre cele patru formatiuni situate in apropiere de centru spectrului politic, fiind vorba de Partidul Liberal, Apelul Crestin Democrat, Democratii 66 si Partidul Laburist.

In cel mai simplu scenariu, Rutte ar putea sa pastreze Laburistii ca parteneri de coalitie si sa includa in alianta Crestin-Democratii, cu care a mai colaborat, si formatiunea de centru D66. Aceste patru partide ar putea atinge majoritatea de 76 de mandate in camera inferioara a Parlamentului. Insa cele mai recente sondaje sugereaza ca rezultatele vor fi la limita. In aceste conditii, ar putea fi nevoie de un al cincilea partener.

¬Un Guvern cu cinci partide condus de premierul Rutte este cea mai probabila varianta dupa alegeri¬, a explicat economistul Theo de Kort, de la ABN Amro Group NV.

Al cincilea partid inclus ar putea fi Verzii, desi liderul sau, Jesse Klaver, a fost reticent in a face alianta cu Liberalii lui Rutte, pentru ca cele doua partide promoveaza politici diferite.

Un al posibil aliat este mica Uniune Crestina, care a mai sustinut executivul in voturi-cheie in trecut.

Mai exista un aspect important care trebuie luat in considerare. Noul Guvern va trebui sa se asigure ca are suficiente voturi pentru a trece legi si prin camera superioara a legislativului, care este ales indirect. Aspectul pozitiv pentru Liberali, Laburisti, Crestin-Democrati si D66 este ca au deja o majoritate confortabila in Senat.

Procesul formarii unui executiv urmeaza o cale bine-cunoscuta si lunga. Parlamentul desemneaza un politician cunoscut pentru a analiza situatia, inainte ca un posibil premier sa fie numit si sa puna la punct o echipa si un acord de coalitie.

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a durat, in medie, 72 de zile pentru formarea unui Guvern. Recordul de viteza a fost inregistrat in 1958 ¬ 10 zile. Insa in 1977, a fost nevoie de 208 zile pentru formarea unei coalitii din numai doua partide.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.