Premium
Campania pentru alegeri a demarat, oficial, sâmbătă și candidații la alegerile prezidențiale au reguli pe care trebuie să le respecte în ceea ce privește amplasarea afișelor electorale, modul în care se pot promova prezidențiabilii și mesajele pe care au voie să le emită în audiovizual.
Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată și intrată în vigoare pe 28 iulie 2019, candidații la prezidențiale au dreptul în această perioadă să organizeze mitinguri, marșuri sau adunări și să își exprime liber opiniile.
„În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare”, conform actului normativ.
De asemenea, în perioada campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. În ziua votării este interzisă și prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.
Afișajele electorale trebuie să fie puse în locuri publice frecventate de cetățeni, fără a deranja circulația pe drumurile publice și celelalte activități din localități. Afișele sunt permise în alte locuri numai cu acordul scris al proprietarilor și cu luarea măsurilor de asigurare a siguranței cetățenilor.
Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral.
O altă prevedere legislativă interzice afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
„Se interzice afișajul în scop electoral prin aplicarea pe pereții sau pilonii de susținere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare și informare rutieră, precum și pe sistemele electronice de reglementare a circulației. Activitățile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spațiile verzi, rezervațiile naturale și zonele protejate ecologic”, mai arată legea mai sus menționată.
Este interzisă campania în unitățile militare, de învățământ și penitenciare
Totodată, textul legii care reglementează campania electorală interzice folosirea minorilor sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală.
Primarii, cu ajutorul poliției sau jandarmeriei, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale electorale amplasate în locuri autorizate. De asemenea, primarii pot aproba instalarea pe domeniul public a unor amenajări provizorii, precum corturile electorale, pentru distribuirea materialelor de propagandă, dacă prin amplasarea lor nu este restricționată circulația rutieră sau pietonală.
Potrivit legii, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare.
Care sunt reglementările în audiovizual, pe durata campaniei electorale
Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit.
Conform legii, campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:
- ale electoratului - de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză;
- ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin - de a se face cunoscuţi şi de a-şi
prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;
- ale radiodifuzorilor - de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
„Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin”, potrivit sursei citate.
Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice, în caz contrar acestea vor fi sancționate prin decizii stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).
Conform legii, este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale. Regulile de desfășurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru prezidențiale sunt stabilite de CNA.
Campania se încheie pe 9 noiembrie. Dacă este un al doilea tur, ea se termină pe 15 noiembrie
Campania electorală se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidențialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie. În cazul în care are loc un al doilea tur de alegeri, campania electorală începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 23 noiembrie, la ora 7.00.
După încheierea campaniei electorale este interzisă difuzarea mesajelor electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum și prin intermediul unor vehicule special amenajate.
De asemenea, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.
Birourile electorale veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale, soluționând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală. Deciziile se aduc la cunoștința publică prin afișare la loc vizibil la sediul biroului electoral emitent.
Dacă birourile electorale consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.
Cu ce mesaje se prezintă candidații la prezidențialele din noiembrie
Conform legislației electorale, președintele în funcție poate participa la campania prezidențială a partidului politic sau a alianței politice care l-a propus sau îi susține candidatura.
Aflat în cursa pentru un al doilea mandat, mesajul electoral al președintelui în funcție, Klaus Iohannis, sprijinit de PNL, este: „Pentru o Românie normală”.
Mesajul liderului PSD Viorica Dăncilă la alegerile prezidențiale este: „Luptăm pentru fiecare român”.
„Fericiți în România” este sloganul președintelui USR Dan Barna, prezidențiabilul Alianței USR - PLUS.
Mircea Diaconu, candidatul independent susținut de alianța electorală dintre ALDE și Pro România, numită alianța „Un Om”, are mesajul electoral: „Cu bună credință”.
Ramona Ioana Bruynseels, candidat independent la alegeri din partea Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), se promovează prin sloganul: „Ramona Ioana Președinte”.
Mesajul lui Theodor Paleologu, candidat independent susținut de PMP la aceste alegeri, este: „Respect. Educație. Performanță”.
Totodată, liderul UDMR Kelemen Hunor candidează cu un mesaj vizual prin care ultimele două litere din numele său sunt întoarse pentru a se citi „RO”.
Cătălin Ivan, candidatul partidului Alternativa pentru Demnitate Națională, se prezintă sloganul: „Ivan '24/ Cătălin Ivan-Președinte pentru români”.
Candidatul independent Alexandru Cumpănașu a conceput mesajul: „România fără clanuri”.
Bogdan Stanoevici, de asemenea candidat independent în cursa pentru Cotroceni, a lansat mesajul: „România, din nou acasă”.
Votul în Diaspora
Campania electorală se poate desfășura în alt stat decât România numai cu respectarea legislației în vigoare a statului respectiv.
Cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul străin pot vota la orice secție de votare organizată în străinătate, prin înregistrarea în listele electorale suplimentare. Acestea sunt generate în format electronic, automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). În cazul în care sistemul nu va funcționa, listele vor fi întocmite pe hârtie.
Românii din străinătate pot vota și prin corespondență. Pentru această procedură s-au înregistrat 41.003 alegători, iar 38.944 s-au preînregistrat pentru votul la secțiile din afara granițelor României.
Votul la secțiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.
Prin urmare, votul în diaspora se va desfășura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00 și duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00.
Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de vot la ora 21.00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției.
