Premium
Cele dintâi alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc în iunie 1979, la 34 de ani de la sfârșitul celei de-a doua conflagraţii mondiale. Parlamentul European este o instituţie supranaţională de tip federal cu atribuţii legislative şi a primit, de-a lungul anilor, noi competenţe, care au constat în democratizarea proceselor de luare a deciziilor. Competentele Parlamentului constau în dreptul de a interpela Comisia, Consiliul şi Preşedinţia, de a aproba numirea preşedintelui Comisiei şi a comisarilor, aprobarea bugetului, însă împreună cu Consiliul UE. Parlamentul European iniţiază proceduri la Curtea Europeană de Justiţie împotriva Comisiei şi Consiliului dacă se apreciază că nu-şi îndeplinesc misiunile conform tratatelor sau drepturile Parlamentului European sunt lezate de cele două instituţii.
Parlamentul European se aseamănă tot mai mult cu o cameră parlamentară naţională, fiind ales pe baza scrutinului proporţional, în funcţie de populaţia statelor membre şi prin structurarea pe baza apartenenţei politice. Parlamentul European este unul de tip monocamenral, fiind alcătuit dintr-o singură cameră, iar Senatul, deşi nu există formal, ar putea fi reprezentat de Consiliul Uniunii Europene, format din şefii de stat şi de guverne ale ţărilor membre, un fel de camera superioară, de sfat al înţelepţilor.
Parlamentul European este populat de eurodeputaţi aleşi direct de cetăţenii statelor membre, formând o federaţie de partide politice, afiliate famililor politice europene. Parlamentul european este singura instituţie supranaţională din arhitectura instituţioanlă a Uniunii Europene care este aleasă în mod direct de către cetăţenii europeni. De menţionat este faptul că Parlamentul European nu este unicul legiuitor, ci împarte dreptul de legiferare, codecizie, împreună cu Consiliul Uniunii Europene. Astfel, Parlamentul European a devenit un partener pentru Consiliul UE în privinţa puterii legislative.
România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, iar din 2009 cetăţenii români îşi aleg reprezentanţii în Parlamentul European. Alegerile europarlamentare din 2007 s-au desfășurat în mod excepţional în timpul exerciţiului Parlamentului European din perioada 2004-2009.
Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente. Prin reprezentare proporţională se înţelege faptul că scrutinul nu este unul majoritar, unde invingătorul ia totul. Astfel, reprezentarea cetăţenilor, care şi-au desemnat deputaţii în Parlamentul Europen, se face în funcţie de proporţia voturilor obţinute de fiecare partid, care trece pragul electoral, restul de voturi se redistribuie proporţional partidelor care au obţinut procentul de peste 5.%. Prin urmare, un partid care obţine la urne 15% din voturi i se atribuie 15% din mandatele, în funcţie de populaţia sa, iar prin redistribuire poate ajunge la 18%. Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României constituie o singură circumscripţie electorală. În alegerile pentru Parlamentul European au mai multe șanse de a obţine procente mai mari partidele mici sau chiar partidele noi în detrimentul celor mari.
Cine poate alege şi fi ales ?
Cetăţenii români care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua scrutinului electoral, vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European. Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, conform Legii nr. 33 din 16 ianuarie 2007, republicată.
În ziua votului, indiferent de simpatiile pentru un anumit candidat, cetăţeanul va ştampila pe buletinul de vot o sigură listă de candidaţi, ordonată descrescător la centrul organizaţiilor politice. La alegerile din 26 mai 2019, cetăţenii vor vota liste închise de partid.
Scrutinul de listă semnifică faptul că, cu un singur vot, cetăţeanul votează mai mulţi candidaţi înscrişi pe aceeaşi listă, alcătuită la centru de birourile partidele politice. Prin lista închisă, partidele nu dau niciun drept alegatorului să opereze vreo modificare. Prin urmare, listele închise reprezintă monopolul partidelor politice. Atribuirea mandatelor fiecarei liste de partid se distribuie proportional de Biroul Electoral Central în funcţie de numărul de voturi obţinute de fiecare formaţiune politică.
Pragul electoral
Conform legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional. Pe de altă parte, candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României 33 sau 32, în funcţie de acordul de ieşire a Marii Britanie din Uniunea Europeană.
Cum se transformă voturile în mandate europarlamentare ?
Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face, de către Biroul Electoral Central, în două etape. În prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate. În etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectate prin metoda d'Hondt. Metoda cu divizori inventată de belgianul Victor d'Hondt de repartizare a mandatelor constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent, până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor. Candidatului independent căruia i-ar reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul. În acest caz, repartizarea celorlalte mandate se face în continuare, pentru liste sau candidaţi independenţi.
La alegerile parlamentare, cetăţeanul va vota, în funcţie de simpatii politice şi interese economice, lista impusă de organizaţiile politice. Astfel, listele centralizate propuse alegătorilor de partidele politice pot creiona arhitectura viitoarei Comisii Europene, rezultate în urma votului democratic al cetăţenilor. După publicarea rezultatelor scrutinului de listă, partidele politice şi candidaţii independenţi, care vor trece de pragul electoral, vor negocia politic viitoarea compoziţie a Comisiei Europene.
Odată ce sunt aleși, membrii Parlamentului European se organizează în funcţie de afinităţi politice, dar pot rămâne şi neafiliaţi. Un partid naţional sau regional se poate afilia unei sigure familii politice europene.
****
Florin GRECU este doctor în științe politice, 2011, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.
În prezent, lector univ. dr. la Universitatea Hyperion din București, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, specializarea Științe Politice. A scris volumul Construcția unui partid unic: Frontul Renașterii Naționale, Editura Enciclopedică, București, 2012 și a publicat mai multe articole despre monarhia autoritară şi de analiză politică în revistele Sfera Politicii, Polis, Punctul Critic şi Observator Cultural.
