Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, marţi, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu legea privind plata pensiilor private. Decizia a fost luată cu o majoritate de 5-4.
Judecătorii Instanţei supreme au sesizat CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II şi III. O sesizare a fost depusă și de AUR. CCR urmează să anunțe motivele pe scurt ale deciziei.
Potrivit unor surse, admiterea a avut în vedere articolul care introduce o excepție legată de pacienții oncologici, prevederea fiind considerată discriminatorie: „Art 55 - (2) Prin excepție de la alin. (1), bolnavul cu afecțiuni oncologice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.”
Trei dintre judecătorii CCR ar fi dorit declararea ca neconstituționale și a articolelor care se referă a Pilonul III de pensii, în virtutea faptului că la mijloc este un contract privat în care statul nu ar putea să intervină.
Despre legea declarată neconstituțională
Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II - pilonul obligatoriu administrat privat - vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani şi, prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare.
Argumentele ÎCCJ
Judecătorii de la Instanţa supremă, convocaţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la mai multe aspecte de neconstituţionalitate.
Potrivit magistraţilor, cetăţenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie şi este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curtea Constituţională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă.
Magistraţii susţin că din examinarea prevederilor acestei legi se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate şi nici principiile legalităţii şi proporţionalităţii în reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament.
Argumentele AUR
Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ, susţinând că "Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III".
"Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat 'pentru' adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane de 0,21% - 0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câştigător este statul român, care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe", susţinea AUR într-un comunicat de presă.
Comentează