Zoran Stevanović, noul președinte al Parlamentului Sloveniei, a anunțat că intenționează să organizeze un referendum privind retragerea țării din NATO, deschizând astfel o dezbatere majoră într-un stat membru al Uniunii Europene. Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat și sunt însoțite de mesaje privind o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Sloveniei, inclusiv o poziționare mai independentă și deschidere către dialog cu Rusia, scrie Kyiv Post, care citează presa slovenă.
Plan confirmat pentru consultarea populației
Potrivit BalkanWeb și postului public de radio și televiziune sloven RTVSLO, Stevanović a confirmat planul de organizare a unui referendum privind posibila retragere din NATO.
„Trebuie să spun că am promis poporului un referendum pe tema ieșirii din NATO și că vom organiza acest referendum”, a spus el.
Politică externă mai independentă
Liderul Partidului Adevărului a susținut că Slovenia ar trebui să își definească mai clar propria direcție în politica externă.
„Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional al Sloveniei, nu Bruxelles-ul”, a spus el, referindu-se la instituțiile Uniunii Europene.
În același timp, acesta a recunoscut că o eventuală ieșire din UE nu ar avea susținere populară, subliniind beneficiile pe care Slovenia le are ca stat membru.
Alte obiective politice asumate
Stevanović a declarat că formațiunea sa intenționează să respecte promisiunile din campanie, inclusiv susținerea retragerii Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
El a mai spus că țara ar trebui să evite implicarea în conflicte militare și diplomatice externe, considerând că acestea nu servesc intereselor naționale.
Semnale privind o vizită la Moscova
Referindu-se la agenda sa externă, oficialul sloven a precizat că are deja planificate vizite la Skopje și Copenhaga, dar ia în calcul și o deplasare la Moscova.
„Aș dori să construiesc punți și să cooperez bine cu toate țările, indiferent de zidul care a fost construit între Vest și Est”, a spus el.
Context internațional tensionat
Declarațiile vin pe fondul unor critici reînnoite la adresa NATO din partea lui Donald Trump, care a sugerat că Statele Unite s-ar putea retrage din alianță.
Trump a descris recent NATO drept un „tigru de hârtie” și a declarat că apartenența SUA este „dincolo de orice reconsiderare” în urma dezacordurilor cu aliații privind războiul cu Iranul și eforturile de a securiza rutele de transport maritim în Strâmtoarea Ormuz.
De asemenea, Marco Rubio a afirmat că Washingtonul ar putea „reexamina” relația cu NATO, invocând divergențe legate de împărțirea responsabilităților și accesul la baze militare.
Un lider controversat și o numire surprinzătoare
Partidul lui Stevanović a obținut doar 5,49% în alegeri, iar numirea sa în funcția de președinte al Adunării Naționale este legată de negocierile pentru formarea guvernului.
Acesta a devenit cunoscut în timpul pandemiei de Covid-19, când a condus o mișcare pornită ca grup antivaccinare, transformat ulterior într-un protest împotriva restricțiilor impuse de guvernul condus de Janez Janša. Stevanović a fondat Partidul Adevărului la finalul anului 2020.
O situație fără precedent
În mod obișnuit, funcția de președinte al Parlamentului este ocupată de reprezentanți ai celor mai mari partide din coaliția de guvernare. De această dată, poziția a revenit liderului unui partid nou, clasat ultimul dintre cele șapte formațiuni care au intrat în Parlament.
Partidul Adevărului a participat și la alegerile din 2022, când a obținut 2,86%, sub pragul necesar pentru intrarea în legislativ.
În ultima campanie, formațiunea a promovat ideea organizării unui referendum privind NATO și este considerată de unii observatori ca fiind apropiată de Rusia, acuzații respinse de Stevanović.
Comentează