Autoritățile din România monitorizează de luni bune, și chiar ani, activitatea unor persoane, unele venite din afară țarii, care pun la încercare vigilența structurilor de apărare de la București. The Gueardian a publicat o anchetă în care vorbește despre folosirea unor tineri ucraineni pentru a comite sabotaje pe teritoriul țării măcinate de război, manevre care seamănă izbitor cu modul de operare al unui columbian care intenţiona să arunce în aer, la instigarea unei persoane rezidente în Rusia, obiective strategice din România.
Cazul prezentat în presa din marea Britanie are elemente similare cu dosarul columbianului prins în țara noastră, Murillo Diosa Luis Alfonso, cel care, sponsorizat de serviciile secrete de la Moscova, ar fi realizat fotografii şi filmări ale unor entități strategice din România, pe care încerca să le incendieze.
De aceea, autoritățile competente din România sunt în alertă și monitărizează în prezent situația pentru a contracara astfel de sabotaje care, după cum se vede, ar putea apărea oricând și pe teritoriul României.
Cazul tinerilor ucraineni, prezentat de The Guardian
O campanie rusească de sabotaj a început în primăvara anului trecut în interiorul Ucrainei și a escaladat anul acesta. Tinerii ucraineni sunt în multe cazuri instrumente ale acestei campanii – uneori fără voia lor, scrie The Guardian.
Un tânăr ucrainean identificat sub numele de Oleh s-a trezit într-o postură șocantă după ce s-a angajat prin intermediul unui canal al aplicației de mesagerie Telegram care oferea joburi ocazionale.
Aparent, sarcina sa era destul de simplă: trebuia să călătorească până în orașul Rivne, din vestul țării, să ia un rucsac care conținea un bidon de vopsea și să pulverizeze conținutul în fața secției de poliție locale – totul pentru o mie de dolari.
Într-o dimineață de februarie, acesta a deschis geanta în fața secției de poliție din Rivne și a descoperit că în loc de un recipient cu vopsea, înăuntru se afla ceea ce părea a fi o bombă artizanală, cu fire și un telefon mobil atașat, aparent un mecanism rudimentar de detonare de la distanță.
Dacă ar fi detonat, dispozitivul l-ar fi transformat pe Oleh într-un kamikaze involuntar, parte a unei noi tendințe de atacuri pe teritoriul Ucrainei, despre care agenția de securitate SBU a țării spune că sunt organizate de ofițeri de informații ruși care folosesc recruți locali.
Cel puțin zece atacuri în care autorul a fost rănit sau ucis au avut loc până în prezent, potrivit unei surse ucrainene din serviciile de securitate.
Campania de sabotaj în interiorul Ucrainei a început în 2024, a declarat pentru The Guardian purtătorul de cuvânt al SBU, Artem Dehtiarenko. Pentru început, aceasta a implicat atacuri incendiare asupra vehiculelor militare, birourilor de recrutare și oficiilor poștale.
Țintele erau în principal regiunile din vestul Ucrainei, departe de front.
Ucrainenilor, adesea adolescenți, li se ofereau bani prin intermediul Telegram și erau coordonați de oameni care foloseau un amestec de răsplată și șantaj pentru a-și atrage recruții.
Făptașii trebuiau apoi să înregistreze incendiul pe telefoanele lor și să trimită înregistrarea ca dovadă că fapta a fost comisă.
Clipurile ajungeau invariabil pe canalele Telegram favorabile Rusiei, ca presupuse dovezi ale nemulțumirii din Ucraina, alimentând tensiunile sociale reale cu privire la chestiuni precum recrutarea, care au izbucnit în timpul războiului Rusiei împotriva țării.
Aceste atacuri fac parte dintr-un război hibrid, desfășurat în paralel cu conflictul de pe linia frontului, scrie The Guardian.
Rusia desfășoară de asemenea atacuri și sabotaje în țările europene, potrivit mai multor agenții de informații occidentale, în timp ce serviciile ucrainene sunt considerate a fi în spatele mai multor atacuri de incendiere a birourilor de recrutare din Rusia la începutul războiului.
Sabotaje exportate și în vestul Europei
Va exporta Rusia ultima sa tactică în vestul Europei?
Marea întrebare pentru serviciile de informații europene, care s-au confruntat în ultimul an cu un val de incendieri și sabotaje comandate din Rusia, este dacă Moscova va exporta în vest ultima sa tactică din Ucraina, scrie The Guardian.
Până în prezent, atacurile din vest au încercat să provoace haos și, uneori, pagube materiale, dar nu au fost concepute direct pentru a provoca vărsare de sânge.
O sursă ucraineană a declarat că acest lucru s-ar putea schimba.
„Ucraina este terenul de testare pentru războiul convențional și hibrid al Rusiei. Uitați-vă la atacurile cibernetice, la incendiile provocate, la sabotajele asupra căilor ferate. Ei testează lucrurile aici, iar apoi le fac în țările occidentale”, a declarat sursa pentru The Guardian.
Cazul columbianului din România
Pe 13 noiembrie 2024, cetăţeanul columbian, în vârstă de 34 de ani, a fost trimis în judecată de DIICOT pentru săvârşirea infracţiunii de acte de diversiune sub forma tentativei.
Conform primelor cercetări, columbianul s-a deplasat pe teritoriul României în luna iulie 2024, cu intenţia de a comite acte de diversiune, la instigarea unei persoane din Rusia.
Murillo Diosa Luis Alfonso intenţiona să arunce în aer obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov unde se aflau un depozit de deşeuri reciclabile, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de reglare/măsurare gaze naturale.
"Pe parcursul lunii iulie 2024, la instigarea unei persoane, cetăţean străin rezident în Federaţia Rusă, bărbatul ar fi desfăşurat o activitate intensă de documentare pentru punerea în aplicare a unui plan de incendiere sau distrugere prin explozie/incendiere a unor obiective din România, toate prezentând importanţă deosebită, de natură să pună în pericol securitatea naţională. În perioada 28 - 30 iulie 2024, fiind prezent fizic pe teritoriul României, bărbatul de 34 de ani ar fi procedat la efectuarea recunoaşterii obiectivelor pe care ar fi intenţionat să le distrugă prin incendiere/explozie, la identificarea căilor de acces şi de retragere ale obiectivelor vizate, obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov, unde s-ar fi aflat un depozit de deşeuri reciclabile, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de reglare/măsurare gaze naturale", susţinea Poliţia Română.
De asemenea, columbianul ar fi realizat fotografii şi filmări ale respectivelor obiective.
Anchetatorii au identificat şi traseul urmat de columbian pentru a ajunge în România.
"Din cercetări a reieşit că, în dimineaţa de 28 iulie 2024, bărbatul de 34 de ani ar fi ajuns pe un aeroport din Bucureşti, călătorind cu avionul, pe ruta Medellin, Columbia - Madrid, Spania - Mykonos, Grecia - Bucureşti, Otopeni, ulterior deplasându-se la un hotel din municipiul Bucureşti. La data de 29 iulie 2024, acesta s-ar fi deplasat de la hotel într-o localitate din judeţul Ilfov, în zona unui complex unde s-ar afla un depozit de deşeuri reciclabile, două sonde de extracţie a petrolului, precum şi o staţie de reglare/măsurare gaze naturale, acesta având sarcina trasată de către persoana menţionată anterior de a efectua o misiune de recunoaştere a zonei şi de efectuare a unor fotografii", explică anchetatorii.
Bărbatul a efectuat stagiul militar în cadrul forţelor armate columbiene, fiind instruit în activităţi de culegere de informaţii, cercetare - documentare.
Conform anchetatorilor, columbianul cunoştea obiectivele misiunii pe care ar fi avut-o de executat în România, iar căutările efectuate prin intermediul internetului (substanţe şi ingrediente de uz civil accesibile pe piaţa liberă), coroborate şi cu pregătirea sa militară şi cu unele materiale video accesate în mediul online - fabricarea unor dispozitive explozive/incendiare, confirmă sarcinile primite de la persoana de legătură, precum şi intenţia sa de a proceda la distrugerea unor obiective din România prin explozii, incendieri ori alte modalităţi, fapte de natură să pună în pericol securitatea naţională prin raportare la obiectivele vizate - sonde de petrol, staţie de reglare/măsurare gaze naturale, depozite de mase plastice.
El nu a reuşit să-şi pună planul în aplicare, datorită intervenţiei poliţiştilor, cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.
"Întrucât sabotorul a fost reţinut şi nu a mai putut comunica cu coordonatorii, aceştia au fost induşi în eroare de faptul că, în aceeaşi perioadă, la 01.08.2024, a avut loc un incendiu cauzat de un scurtcircuit, însă în localitatea Bragadiru din judeţul Teleorman. Astfel, canale de Telegram ruseşti, au prezentat, în mod fals şi cu imagini de la alte incendii, operaţiunea ce viza locaţia din localitatea Bragadiru, Ilfov, identificată ca facilitate implicată în susţinerea efortului de război al Ucrainei, acţiunea fiind atribuită unei grupări ucrainene de rezistenţă ce a distrus prin incendiere un 'centru logistic unde era stocat combustibil ce urma să ajungă în Ucraina'. Informaţiile au fost dezminţite în mass-media românească, la momentul respectiv, ca urmare a unor comunicate oficiale emise de autorităţile române", declara SRI la acea vreme.
Comentează