Alexandru Rogobete anunță cum se împart banii la Ministerul Sănătăţii după rectificare

Autor: Anca Flondor

Publicat: 01-10-2025 05:57

Actualizat: 01-10-2025 08:12

Article thumbnail

Sursă foto: Alexandru Rogobete/Facebook

Bugetul Sănătăţii se suplimentează "semnificativ" la rectificare pentru trimestrul patru, astfel încât să se poată acoperi cheltuielile pentru programe, pentru acţiuni prioritare şi alte activităţi curente ale Ministerului Sănătăţii şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a declarat marţi ministrul Alexandru Rogobete.

"La rectificare - şi vin de la o astfel de şedinţă - bugetul Sănătăţii se suplimentează pentru trimestrul patru semnificativ, astfel încât să putem acoperi cheltuielile pentru programe, pentru acţiuni prioritare, pentru alte activităţi curente ale Ministerului Sănătăţii şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Discuţia pe care am avut-o cu domnul premier, care a fost foarte deschis, nu pot să nu recunosc acest lucru, a fost una simplă. I-am spus din start: în Sănătate nu se pot tăia bugete, însă, dacă rămânem cu acelaşi buget, putem în interiorul sistemului să reorganizăm lucrurile astfel încât cheltuielile să devină mai eficiente iar serviciile până la urmă să devină mai eficiente", a spus Rogobete, prezent la un eveniment, potrivit Agerpres.

Se modifică programul pentru ambulatoriu

Potrivit acestuia, din 375 de spitale publice din ţară peste 65% pot ţine ambulatoriul deschis până la ora 20:00 pentru diferite specialităţi.

Alexandru Rogobete a afirmat că spitalele mici trimit pacienţii la spitalele mari în 90% din cazuri "total nejustificat".

"Acest transfer, se vede pe cifre, se întâmplă de obicei începând de vineri seară până duminică seară, se întâmplă în zilele de sărbătoare, se întâmplă noaptea de obicei. Este inadmisibil ca un pacient care se prezintă într-un spital municipal sau orăşenesc, unde poate fi rezolvat din punct de vedere medical, să fie transferat în următoarele 30 de minute către un spital judeţean de urgenţă sau către un spital universitar sau către un institut. De ce se întâmplă asta? Pentru că noi plătim pe toată lumea la fel, indiferent cât se munceşte. Este o realitate", a explicat ministrul Sănătăţii.

El a menţionat că tariful pe care îl plăteşte CNAS unităţilor medicale nu a fost modificat de peste 14 ani, deşi facturile la energie s-au dublat, preţul pentru medicamente în multe cazuri s-a triplat, salariile au crescut semnificativ.

"Vă spun câteva doar câteva exemple: tariful pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate îl plăteşte unităţilor sanitare nu a fost modificat de peste 14 ani, dacă nu mai bine. În ultimii 14 ani factura la energie s-a dublat, preţul pentru medicamente în multe cazuri s-a triplat, salariile au crescut semnificativ, dar noi plătim în continuare unităţile sanitare cu acelaşi tarif, care nu ţine cont nici de inflaţie, nici de modificările de care vă spun, nici de TVA, nici de nimic. Or, spitalele nu au cum să fie sustenabile din punct de vedere financiar dacă noi nu adaptăm tariful. În ţara asta, paradoxal, presiunea cea mai mare este pe spitalele mari, pe spitalele universitare, pe spitalele de urgenţă, pe spitalele care tratează cei mai mulţi pacienţi şi cei mai gravi", a arătat Rogobete.

Categorie nouă de spitale

Acesta a amintit că în Pachetul al doilea de măsuri fiscal-bugetare se înfiinţează o categorie nouă de spitale - cele strategice.

"Noi ar trebui să plătim diferenţiat unităţile sanitare şi acesta este motivul pentru care în Pachetul doi care a fost adoptat de Parlament se înfiinţează o categorie nouă de spitale, şi anume, spitalele strategice. Spitalele strategice sunt acele spitale care au majoritatea specialităţilor sau monospecialitate, dacă sunt de referinţă clinică, universitară, de urgenţă şi aşa mai departe şi care oferă cele mai complexe tratamente. Pentru că acolo există aglomerarea cea mai mare de pacienţi, care automat vine şi cu un cost foarte mare", a precizat ministrul.

Conform acestuia, de-a lungul anilor România a pierdut zeci de milioane de euro fonduri europene pe tot felul de programe, strategii, planuri de prevenţie şi de screening care nu puteau fi aplicate.

"Strategii peste strategii, cu sute şi sute de obiective şi de activităţi pentru care sigur erau alocate fonduri. Activităţile nefiind implementate, pentru că nu erau realiste, s-au pierdut automat şi fondurile europene", a adăugat Rogobete.

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri