Deputatul PNL Mircea Fechet a anunțat miercuri, în Parlament, depunerea unui proiect de lege care obligă producătorii de băuturi să folosească un procent minim de material reciclat în ambalaje, începând cu anul 2026. Măsura vizează atât PET-urile, cât și ambalajele din metal și sticlă, cu scopul de a crește capacitatea de reciclare în România și a reduce costurile generate de plasticul nereciclat.
Potrivit proiectului de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul răspunderii extinse a producătorului pentru ambalaje, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, din metal sau sticlă, au obligaţia ca, începând cu 2026, acestea să aibă un conţinut reciclat de cel puţin 25% din materialul principal, calculat ca medie pentru toate ambalajele din metal, respectiv sticlă, pentru băuturi, introduse pe piaţă. Începând cu anul 2030, conţinutul reciclat trebuie să fie de cel puţin 30%.
"Facem astăzi încă un pas către o economie circulară mai verde, mai modernă şi mai competitivă. Voi depune un proiect de lege pe care l-am iniţiat împreună cu mai mulţi colegi, care izvorăşte de la anumite lucruri care s-au întâmplat în ultimii ani în ţara noastră. Primul lucru la care vreau să mă refer este că România a plătit un miliard de euro către bugetul Uniunii Europene, taxă pe plastic nereciclat, începând cu anul 2021, când a fost introdusă această taxă de 0,8 euro pentru fiecare kilogram de plastic ce nu a ajuns într-o instalaţie de reciclare. Imaginaţi-vă ce am fi putut face cu un miliard de euro. Un alt lucru care stă la baza elaborării acestui proiect de lege este legat de faptul că mare parte din ambalajul SGR, din materialul reciclabil din sistemul de garanţie-returnare, ajunge să fie tratat în instalaţii de reciclare în afara României. Practic, deşi colectăm, şi am văzut în ultima lună un procent care a depăşit suta la sută din cantitatea de ambalaje puse pe piaţă, aceste însemnate cantităţi ajung să genereze investiţii sau locuri de muncă în alte ţări decât în România", a declarat Fechet la Parlament, conform AGERPRES.
Potrivit fostului ministru al Mediului, prin proiectul de lege se propune ca, începând cu anul 2026, indiferent dacă este vorba despre PET, sticlă sau metal, fiecare ambalaj să conţină minimum 25% material reciclat, procent care ar urma să crească la minimum 30% începând cu anul 2030.
"Asta înseamnă că vom avea în România mai multe investiţii, vom avea mai multe locuri de muncă şi vom avea extinderea capacităţilor de procesare, de reciclare, mai ales la sticlă, acolo unde suntem deficitari. Şi pentru a încuraja acest lucru ne propunem să bonificăm acei producători care aleg să folosească material reciclabil, motiv pentru care, începând cu procentul minim de 25%, propun o bonificaţie de 500 lei, iar această bonificaţie creşte până la 1.500 lei, în măsura în care conţinutul de material reciclabil depăşeşte 50% din greutatea unui ambalaj. Iar sumele pentru plata acestor bonificaţii nu pot să vină decât prin penalizarea celor care nu-şi propun să fie eficienţi, care nu-şi propun să recicleze, motiv pentru care aceştia vor plăti o contribuţie de 4 lei pe kilogramul de plastic, sticlă sau metal nereciclat, adică exact 0,8 euro, atât cât plăteşte deja statul român către Uniunea Europeană", a explicat Fechet.
Un alt aspect prevăzut în proiect se referă la existenţa unei distanţe de maximum 750 de kilometri din centrul României pentru instalarea fabricilor de reciclare.
"Cu alte cuvinte, ne propunem ca materialul să fie, într-o proporţie cât de mare se poate, reciclat în România şi nu în alte ţări. Şi 750 de kilometri reprezintă o distanţă suficientă cât să nu genereze vreun conflict la nivel european, dar în acelaşi timp să ne asigurăm că această circularitate va fi una regională. (...) Ideea nu e neapărat de a reduce consumul de plastic, pentru că nu sunt împotriva unui anumit material. Însă ceea ce ne propunem să facem prin acest proiect de lege este să folosim în producţia ambalajelor un procent cât mai mare de material reciclat. Astăzi există mulţi producători care, indiferent dacă discutăm despre sticlă, despre plastic sau despre aluminiu, folosesc materiale virgine sută la sută; în materia sticlei, spre exemplu, folosind cuarţ, nisip şi alte materii prime din procesul de fabricaţie. Consumul de energie este unul foarte mare, temperatura la care trebuie ridicat cuptorul este una foarte mare. Ori, dacă am folosi sticlă reciclată într-un procent mai mare sau mai mic, atunci am economisi energie, pe de o parte, pentru că sticla reciclată necesită jumătate din cantitatea de energie, dar în acelaşi timp am vedea că nu pleacă trenurile încărcate cu sticlă din România, ci că extindem capacităţile de producţie autohtone", a explicat iniţiatorul.
Comentează