Premium
Ambasadoarea Franţei, Michele Ramis, ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, şi ambasadorul Bulgariei, Todor Churov, au participat, duminică, la o ceremonie comună, organizată cu ocazia Centenarului Armistiţiului, de omagiere a tuturor celor care s-au jertfit în timpul Primului Război Mondial, informează Agerpres.
Ceremonia, prin care s-a adus un omagiu militarilor francezi, germani şi bulgari căzuţi la datorie, dar şi tuturor civililor, victime ale violenţei Marelui Război, a început cu o depunere de jerbe şi coroane de flori la careul Eroilor Francezi din Cimitirul Bellu şi a continuat cu cele ale militarilor germani şi bulgari din Cimitirul Pro Patria.
La eveniment, au mai participat, printre alţii, vicepremierul Ana Birchall, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, reprezentanţi ai MApN şi principesa Maria. Totodată, au fost prezenţi ambasadori ai mai multor ţări la Bucureşti, printre care şi ambasadorul Federaţiei Ruse, precum şi reprezentanţi ai cultelor religioase.
Ambasadoarea Franţei, Michele Ramis, a arătat, în discursul său, că anul acesta ceremonia are o semnificaţie specială.
"Ceremonia de astăzi, organizată de trei ţări care altădată au fost adversare, este cel mai bun simbol al reconcilierii. Europa, învăţând lecţia acestor lupte sângeroase, a ştiut să construiască un spaţiu al păcii, graţie unui proiect politic puternic care a venit să consolideze sistemul colectiv de securitate instituit de Naţiunile Unite şi, apoi, de NATO. În timp ce, în prezent, Uniunea Europeană trece printr-o criză profundă şi îşi pune întrebări despre viitorul său, în timp ce ameninţările externe împotriva intereselor şi valorilor sale nu se diminuează, celebrarea Centenarului trebuie să fie aceea a speranţei. Astfel, primul semestru al anului 2019 va fi crucial, mai întâi deoarece cetăţenilor europeni li se va cere să-şi desemneze noii reprezentanţi în Parlamentul European şi prin votul lor să contureze viitorul Europei. Şi, apoi, pentru că România, care în 1918 a devenit o ţară care a unit teritorii şi comunităţi diferite, va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi va putea să demonstreze rolul pe care doreşte să-l joace în Europa", a declarat Michele Ramis.
Ambasadoarea Franţei a menţionat, totodată, că prietenia franco-română, "forjată în suferinţă" în anii 1916-1918, trebuie pusă astăzi în slujba proiectului european şi a apartenenţei comune la NATO.
"Precum camarazii lor germani şi bulgari, soldaţii români şi francezi sunt detaşaţi acum în multe teatre de operaţiuni, riscându-şi vieţile pentru a apăra valorile noastre şi pentru a ajuta ţările aflate în criză. (...) Menirea acestei ceremonii este de a ne aminti trecutul şi de a construi viitorul, un viitor mai prosper şi mai paşnic pentru generaţiile viitoare. Este important ca elevii, în special cei de la şcolile germană şi franceză care participă la această ceremonie, să ştie că pacea nu este naturală, că ea se construieşte şi că Uniunea Europeană ne-a protejat de conflicte majore de aproape 70 de ani, că trebuie, aşadar, la rândul nostru să păstrăm Uniunea Europeană", a afirmat Ramis.
În discursul său, ambasadorul Republicii Federale Germania, Cord Meier-Klodt, a subliniat că, începând din anul 2015, Germania, Franţa şi Bulgaria comemorează împreună, în România, victimele războiului şi violenţei.
"Este un lucru unic în lume. Împreună comemorăm victimele catastrofelor secolului XX, victimele războiului şi ale războiului civil, ale dictaturii, urii rasiale, persecuţiei, refugierii, expulzării şi ale terorii. O comemorare care ne reaminteşte înainte de toate de responsabilitatea noastră comună de a face totul pentru a împiedica repetarea unor asemenea evenimente în Europa. În acest an al aniversării Centenarului sfârşitului Primului Război Mondial şi al creării României moderne, acestei ceremonii (...) îi revine o deosebită însemnătate simbolică. Astăzi, constatăm cu o anumită îngrijorare că, în prezent, acest proiect al păcii, fără precedent istoric, Europa noastră comună, nu mai este ceva de la sine înţeles. Curente populiste, naţionaliste şi antieuropene, din ţările noastre, la plural, amintesc de anii dinaintea catastrofei secolului XX, în care Europa a intrat cumva, ca în transă, într-un război cumplit. Istoria nu se repetă, aşa este, din nefericire, însă, tiparele de comportament se aseamănă uneori, iar acestea pot declanşa, dintr-odată, catastrofe pe care nu şi le-a dorit nimeni. Aceste lucruri trebuie să le conştientizăm pentru a le putea combate, astăzi, împreună. O datorăm tinerei generaţii şi trebuie să-i transferăm această responsabilitate", a spus Cord Meier-Klodt.
La rândul său, ambasadorul Bulgariei, Todor Churov, a precizat că evenimentul de comemorare nu ar fi fost posibil fără reconcilierea istorică a Franţei şi Germaniei şi, mai departe, fără proiectul Uniunii Europene.
"Astăzi ne-am adunat aici pentru a omagia împreună ziua comemorării soldaţilor bulgari, germani şi francezi, înmormântaţi în cimitirele Pro Patria şi Bellu. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără reconcilierea istorică a Franţei şi Germaniei, care a avut loc la Catedrala din Reims pe data de 8 iulie 1962. Acest lucru nu ar fi fost posibil, de asemenea, fără procesul de integrare numit Uniunea Europeană, căruia i se datorează, în mare parte, dezvoltarea paşnică a continentului. (...) Convingerea noastră fermă este că trebuie să afişăm toleranţă reciprocă şi respect profund faţă de istoria pe care o împărtăşim, indiferent de diferenţele apărute la tălmăcirea acesteia", a declarat Todor Churov.
Cei trei ambasadori au depus coroane la Parcela Eroilor Francezi din Cimitirul Bellu Militar şi la monumentele ridicate în memoria soldaţilor germani şi bulgari din Cimitirul Pro Patria.
De asemenea, au fost depuse coroane şi jerbe de flori din partea preşedintelui, Guvernului, a Familiei Regale, a Ministerului Apărării Naţionale, a Primăriei Municipiului Bucureşti, a ambasadelor SUA, Canadei, Federaţiei Ruse, Republicii Italiene, Austriei, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Madagascarului.
