Ambasador, despre organizarea votului: Nu am atât reproșuri, cât regrete

BM: Nu am atât reproşuri cât am regrete. În primul rând, regret că nu toţi românii care au dorit să voteze au putut vota. Nu pot să nu regret foarte mult că au fost cozi imense, că lumea a stat la coadă ore foarte multe, în ploaie, în vânt, mulţi cu copii. Asta e într-adevăr regretabil.

Am luat toate măsurile pe care puteam să le luăm, astfel încât cât mai mulţi români să poată vota pe 2 şi pe 16 noiembrie în condiţiile date şi în cadrul legal stabilit. Şi aici vreau neapărat să subliniez admiraţia mea pentru colegii mei din tot personalul ambasadei - diplomaţi de la Consulară, de la ICR, care absolut toţi au dat dovadă de abnegaţie în ceea ce au făcut în aceste zile şi nu doar în aceste zile, dar şi în pregătirea scrutinului. Şi  vreau să mai subliniez ceva: diplomaţii nu sunt antrenaţi de obicei să numere oameni, să vadă cum se organizează fluxuri de mulţimi, să facă estimări sociologice, să asigure fizic securitatea unei misiuni diplomatice sau a unei secţii electorale şi totuşi au făcut-o şi vreau să le mulţumesc foarte mult pentru asta. M-am întâlnit cu reprezentanţii românilor din Franţa, cu comunitatea. După primul scrutin, am vorbit cu ei, am transmis care sunt doleanţele lor. Am încercat să găsim împreună soluţii pentru a face ca lucrurile să meargă mai bine şi lucrurile au mers mult mai bine în scrutinul de pe 16 noiembrie datorită prezenţei voluntarilor din partea comunităţilor. Şi ei au lucrat extraordinar şi ţin să le mulţumesc şi pe această cale.

Nu cred că aş putea să-mi reproşez ceva în comunicarea pe care am avut-o cu Bucureştiul nici înainte de primul tur, nici între cele două tururi. Nu pot să-mi reproşez că nu am transmis evaluările corecte, analizele corecte legate de organizarea votului, nu pot să-mi reproşez că nu am transmis propuneri şi nu pot să-mi reproşez că nu am transmis şi estimările şi doleanţele comunităţii româneşti din Franţa şi în special din Paris, pentru că vorbim despre Paris.

Noi, ambasada, suntem obligaţi să anunţăm autorităţile franceze că au loc alegeri. Fie că e vorba de misiuni diplomatice, cum a fost vorba acum, fie că nu e vorba de misiuni diplomatice şi să dăm în acelaşi timp o estimare a numărului de votanţi aşteptaţi. În funcţie de asta, prefectura de poliţie îşi stabileşte dispozitivul de siguranţă şi ordine publică şi de aceea la primul tur prezenţa poliţiei, a jandarmilor francezi, a fost mai redusă decât la al doilea tur, când au venit la vot mai mulţi cetăţeni. Ceea ce  s-a întâmplat, a avut loc după închiderea secţiilor de vot la ora 21, în spaţiul public parizian, acolo unde nici ambasadorul, nici ambasada nu pot spune forţelor de ordine ce trebuie să facă. În plus, nu trebuie să uităm că ambele secţii de vot au fost organizate în sediul unei misiuni diplomatice şi, în baza prevederilor Convenţiei de la Viena, autorităţile franceze sunt obligate să asigure securitatea şi integritatea tuturor misiunilor diplomatice acreditate şi iar nu pot să ascund că au avut loc incidente de securitate, cu aproximativ două ore înainte de închiderea votului. Cetăţeni au forţat intrarea în ambasadă şi, atenţie, nu intrarea către o secţie de vot, ci intrarea în ambasadă. Au bruscat un membru al ambasadei noastre şi iar nu cred că iritarea poate să justifice de exemplu spargerea geamurilor de la secţia consulară.

Trebuie să fim foarte deschişi. Discuţia cu un jurnalist român sau cu români este mai puţin complicată, mai uşoară decât cea cu jurnalişti francezi, pentru că un jurnalist român înţelege, ştie mai multe despre legea electorală, ştie ce înseamnă BEC, BES. Un francez nu ştie lucrurile astea, nu are răbdare să le înţeleagă şi de aceea răspunsul trebuie să fie şi unul simplu, şi corect. În primul rând, a fost o subestimare a prezenţei românilor la vot. Aici vreau să fac o clarificare. Nu cred că am subestimat atât numărul românilor parizieni, cât dorinţa lor de a se prezenta la vot. Numărul românilor din Paris nu a crescut de trei ori mai mult aşa cum a crescut în ultimii cinci ani, aşa cum a crescut numărul celor care au votat în 2014 vizavi de 2009. Dar a crescut dorinţa românilor de a participa la vot. Asta a fost clar subestimată. Şi aici e şi un lcuru pozitiv. Într-o Europă în care din ce în ce mai puţini oameni se prezintă la alegeri politice, indiferent de ce natură, că sunt prezidenţiale, locale sau europene, românii au dat dovadă de spirit civic, de simţ politic şi s-au prezentat cu 10% în plus în ţară - pentru că a fost subestimat şi numărul celor care s-au prezentat la vot în ţară - şi de trei ori mai mulţi cel puţin în străinătate. Asta e un lucru pozitiv şi sunt convins că francezii apreciază şi ne admiră pentru acest lucru. A doua cauză pentru prezenţa numărului mare de români la cozi este legea electorală românească care este anacronică şi rigidă şi care nu a permis adaptarea condiţiilor de vot între cele două tururi. Aceste răspunsuri nu pot fi evitate în cadrul unei discuţii deschise.

Răspunsul este evident şi de altfel a fost dat şi de reprezentanţii mediului politic românesc, şi de la putere, şi din opoziţie. E clar că avem nevoie de o nouă lege. E clar că există foarte multe soluţii şi există soluţii mult mai bune faţă de ceea ce avem acum şi sunt convins că le putem găsi. Însă ceea ce este important este să le găsim cât mai repede şi să nu aşteptăm încă cinci ani şi să ne trezim cu o lună sau două înainte de alegeri că avem o lege proastă.