DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Amendamentul 'S-a întâlnit hoțul cu prostul', propus de Stelian Ion pentru desființarea SIIJ

stelian ion

Stelian Ion, ministrul Justiției, a prezentat o nouă propunere pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cu presupuse garanții pentru magistrați. Potrivit propunerii, dosarele de corupţie privind magistraţii ar urma să treacă la DNA, dar, pentru a fi înlăturat riscul unor posibile presiuni asupra judecătorilor, aceştia ar putea cere mutarea dosarelor în care au calitatea de suspecți la un serviciu teritorial pe raza unei Curţii de Apel învecinate celei unde îşi desfăşoară activitatea. Pornind de la o problemă reală, cea a posibilității procurorului de a face dosar unui judecător chemat să-i cenzureze cererile, ministrul Justiției crează o perdea de fum menită să eludeze adevăratul mecanism de presiune.

La cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat într-o cauză de competența Direcției Naționale Anticorupție, respectiv a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, dacă acesta își desfășoară activitatea în circumscripția serviciului teritorial care efectuează urmărirea penală, procurorul-șef al respectivei direcții dispune trimiterea cauzei spre soluţionare unui serviciu teritorial învecinat”, se precizează în amendamentul ministrului Justiției.

Abuzurile s-au petrecut „in rem”

Măsura ar putea părea o garanție pentru magistrați doar pentru cei care nu au trăit în România în ultimii 10 ani. În realitate, cele mai multe abuzuri ale DNA asupra unor magistrați s-au petrecut la adăpostul unor dosare de urmărire penală in rem*. Așa cum se știe, faza urmării penale in rem se referă la fapte. Chiar dacă sunt vizați și presupuși făptuitori, aceștia nu au încă nicio calitate în dosar, deci nu pot să ceară mutarea cauzei la alt parchet. Raportul Inspecției Judiciare, aprobat de plenul CSM, atestă abuzurile DNA în dosare aflate în faza „in rem”, chiar dacă șeful DNA încearcă să scuze practicile documentate de inspectorii judiciari invocând un fals caracter nedefinitiv al raportului sau faptul că aproape toți procurorii care au generat acele abuzuri ar fi plecat din DNA.

Raportul integral, AICI! (.pdf)

Dosare penale in rem au fost ținute deschise ani de zile, fiind închise rapid abia în 2018, când DNA a fost nevoită să predea toate dosarele cu magistrați către SIIJ. Unele dintre ele au fost ținute deschise „în caz de nevoie”, fără ca cei vizați să știe. În unele cazuri, magistrații au fost urmăriți și interceptați fără ca ulterior să fie informați, așa cum prevede legea. De multe ori, mandatele de interceptare erau cerute și obținute de la instanțe necompetente material, dar cu o practică deja cunoscută de încuviințare a unor asemenea cereri.

„De asemenea, în unele cauze, s-a constatat neinformarea persoanei supravegheate despre existență măsurii de supraveghere tehnică și inexistența ordonanțelor de amânare a informării magistraților vizați de măsuri de supraveghere tehnică și inexistența dovezilor de transmitere a suporților optici către organele judiciare competente în arhivarea acestora. În unele din dosarele de urmărire penală analizate la Capitolul III din prezentul raport a rezultat inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem”, se arată în raportul IJ.

„Totodată s-a constatat nerespectarea condițiilor legale de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, în sensul că au existat situații în care a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la o instanță necompetentă material, în condițiile în care nu era începută urmărirea penală in rem pentru fapte care să atragă competența acelei instanțe. În aceeași materie au fost identificate situaţii de nerespectare a condițiilor legale privind autorizarea provizorie de către procuror a unor măsuri de supraveghere tehnică, respectiv încălcarea termenului imperativ de 24 de ore prevăzut de art. 141 alin.(3) Cod procedură penală, prin prezentarea judecătorului de drepturi și libertăți a ordonanțelor la 3 ani și 6 luni de la emitere, nedistrugerea proceselor verbale de redare interceptări efectuate în baza ordonanțelor de autorizare cu titlu provizoriu. Totodată au fost identificate situații de nerespectare a condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică din perspectiva elementelor care justifică solicitarea emiterii mandatelor de supraveghere tehnică de către instanța de judecată, precum și deficienţe în efectuarea urmăririi penale, în sensul că nu există o motivare în fapt a propunerilor care să justifice fie emiterea, fie prelungirea măsurilor de supraveghere tehnică, precum și lipsa mențiunilor faptice esențiale în ordonanțele de începere in rem a urmăririi penale”, mai dezvăluie raportul.

În unele cazuri, existența unor dosare in rem a fost adusă la cunoștința altor autorități pentru a bloca accesul unor magistrați la diverse funcții. Exemple concrete există și în privința unor judecători care aveau de judecat dosare instrumentate de DNA și au fost recuzați în baza unor dosare deschise în grabă tot de DNA. Imposibil de documentat sunt cazurile în care, sub presiunea psihologică a unui dosar, fie el și in rem, judecătorii sau procurorii au dispus măsuri dorite sau sugerate de altcineva.

Mutarea cauzei nu afectează cu nimic actele din dosar

Potrivit amendamentului lui Stelian Ion, „măsura trimiterii cauzei la un alt parchet sau, după caz, serviciu teritorial nu afectează actele îndeplinite și măsurile dispuse anterior”. Cu alte cuvinte, un procuror de pe raza aceleiași Curți de Apel cu un magistrat anchetat poate face orice acte și poate lua orice măsuri în dosar cât timp ancheta se desfășoară in rem. La final, când magistratul vizat capătă calitatea de suspect, mutarea dosarului devine tardivă, presiunea fiind deja produsă, iar actele întocmite fiind păstrate.

În mod evident, cele două aspecte - posibilitatea mutării cauzei doar după ce magistratul devine suspect sau inculpat și păstrarea actelor și măsurilor anterioare - lipsește de orice efect real garanție formula propusă de ministrul Justiției.

Acestor probleme li se adaugă și cele remarcate de liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond. „Prima problemă este că, în cazul magistraţilor de la Înalta Curte, nu ai unde să muţi urmărirea penală, pentru că nu există posibilitate. O altă problemă este că judecătorul sau procurorul poate să solicite ca urmărirea penală să fie făcută de un alt parchet. Era o variantă mai bună dacă nici nu începea acel parchet”, a explicat deputatul.

În fine, adoptarea de către Senat, în calitate de cameră decizională, a variantei propuse de Stelian Ion ar ridica și probleme de neconstituționalitate. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, legile trebuie să fie adoptate cu respectarea principiului bicameralismului. Acest principiu nu presupune ca legea să fie adoptată în aceeași formă în ambele camere ale Parlamentului, ci măcar dezbaterea în ambele camere a variantei finale, chiar dacă unele aspecte din legea finală au fost adoptate doar în camera decizională.

____

*Exemple din raport:

Dosar penal …/…/2013 format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 04.06.2013, vizează procurori și judecători - membri CSM, care au acționat prin completarea în fals a unor documente interne ale instituției în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Astfel, deși în fișele de prezență aferente anului 2012, unii dintre membrii CSM figurau că și-ar fi desfășurat activitatea la sediul CSM în realitate aceștia nu s-au aflat în incinta instituției. S-a început urmărirea penală in rem la 20.02.2014. La 17.11.2014 s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice care să stabilească pe baza documentelor atașate daca perioadele pentru care s-a semnalat lipsa acestora de la activitățile desfășurate în cadrul CSM coincid cu perioadele pentru care s-au efectuat deplasări și s-au efectuat deconturi de transport. La 26.08.2016 s-a făcut o solicitare de relații la Serviciul Specialiști din cadrul DNA, să identifice locurile de muncă ale persoanelor din familiile magistraților vizați de cercetări. La 26.09.2016 s-a dat ordonanță de predare înscrisuri de la locurile de muncă ale soților, soțiilor magistraților vizați de cercetări. La 12.04.2017 s-a solicitat încuviințarea obținerii de date privind tranzacțiile financiare ale magistraților. Prin încheierea nr. … pronunțată în dosarul nr. …/2017 al Î.C.C.J. - Secția Penală din 12.04.2017, s-a admis solicitarea DNA și s-a dispus autorizarea prealabilă a obținerii datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, respectiv a datelor de trafic în perioada 01.08.2012-31.12.2012, cu privire la terminalele mobile aparținând magistraților. La 18.04.2017 Serviciul Tehnic din cadrul DNA a precizat că softul utilizat la nivelul DNA nu permite obținerea listingurilor telefonice pentru perioade mai mari de 3 ani. În temeiul măsurilor de supraveghere tehnică dispuse de judecătorul de drepturi si libertăți, s-a dispus prin ordonanță ca serviciul specialiști din cadrul DNA să procedeze la suplimentarea raportului de constatare, cu datele furnizate de unitățile bancare. La 12.05.2017 se emite ordonanță de amânare a informării privind măsurile de supraveghere tehnică. La 15.05.2017 s-a dat ordonanța prin care s-a solicitat de la Vodafone predarea datelor de identificare a echipamentelor și a datelor de localizare a terminalelor mobilelor folosite de magistrații vizați de cercetări, pentru perioada 01.08.2012-31.12.2012. ​La 18.05.2017 de la Vodafone se răspunde în sensul că având în vedere perioada mare de timp care a trecut, nu pot furniza datele solicitate, intervalul maxim care poate fi verificat fiind 12 luni retroactiv. ​La 04.07.2017, procurorul de caz solicită de la specialistul DNA finalizarea raportului de constatare tehnico - științifică dispus la 17.11.2014. ​Prin ordonanța din 13.07.2018, s-a dispus in temeiul art. 16 lit. b, c, CPP clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, fapte prevăzute de art.297C.penal raportat la art. 132 din Lg. 78/2000, art.52 alin 1, 321 C penal, 323 C.penal cu aplicarea art.35 C.penal, apreciindu-se că probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru a elimina orice dubiu privind comiterea faptelor de către magistrați.

Dosar penal nr. …/…/2013 format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 17.12.2013, vizează judecători de la Curtea de Apel Timișoara care ar fi acceptat promisiunea primirii unei sume de bani de la doi inculpați pentru a dispune punerea lor în libertate. S-a început urmărirea penală in rem la 03.02.2014 pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. La 18.12.2013 s-a făcut referat cu solicitare interceptări pe cei trei judecători obținându-se autorizație pentru perioada 18.12.2013-16.01.2014. La 31.03.2013 se face un nou referat pentru obținerea unei noi autorizații și se obține o nouă autorizație pentru 30 de zile. La 03.04.2014 se solicită încetarea autorizației, iar la 06.04.2014 se dispune amânarea informării cu privire la supravegherea tehnică a magistraților. În intervalul 15.03.2016-18.03.2016 se audiază patru martori. Se dă soluție de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP la 18.03.2016. Dosarul a fost lăsat în nelucrare în intervalul 03.04.2014 - 13.03.2016.

Dosar penal nr. …/…/2015 format ca urmare a unei plângeri penale la 30.04.2015, vizează judecători de la ÎCCJ, care fiind investiți cu soluționarea unui dosar civil nu și-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu și au dat o sentință civilă defavorabilă pârâtului. S-a început urmărirea penală in rem, s-a dat ordonanță de clasare la 23.08.2018, după aproape 3 ani, pentru că sesizarea formulată de petentă nu îndeplinea condițiile de fond și de formă ale unei plângeri sau denunț.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.