Un grup de experţi constituit de Comisia Europeană în luna ianuarie 2018 pentru a contribui la dezvoltarea unei strategii de combatere a fenomenului ştirilor false (''fake news'') şi a dezinformării din mediul online a dat publicităţii luni un raport de bune practici bazate pe un set de principii fundamentale, potrivit site-ului instituţiei.
Citește și: Mutare SURPRIZĂ în presă: Dan Tăpălagă şi Cristian Pantazi pleacă de la HotNews
Raportul grupului de experţi pleacă de la înţelegerea dezinformării ca un fenomen a cărui istorie nu începe odată cu apariţia termenului ''fake news'', ci include toate formele de informaţii false, inexacte sau înşelătoare concepute, prezentate sau promovate pentru a produce în mod intenţionat un rău public sau în scopul obţinerii de profit.
Analiza nu se referă însă la situaţiile în care este creat şi diseminat online conţinut ilegal (calomnie, discursuri instigatoare, incitare la violenţă), care se află sub incidenţa măsurilor corective impuse de legislaţia Uniunii Europene sau de legislaţiile naţionale, şi nici asupra formelor de distorsionare voită, dar nu înşelătoare, a faptelor cum este cazul satirei sau parodiei.
Raportul recunoaşte că, deşi nu este neapărat ilegală, dezinformarea poate fi cu toate acestea nocivă pentru cetăţeni şi societate. Riscurile pe care le presupune dezinformarea includ ameninţarea proceselor politice democratice şi a valorilor democratice care modelează politicile publice în diverse domenii precum sănătate, ştiinţă, educaţie, finanţe şi altele. Producţia şi promovarea dezinformării poate fi realizată în scopul câştigurilor economice sau pentru beneficii politice sau ideologice şi poate fi intensificată de felul în care diferitele audienţe şi comunităţi recepţionează, propagă sau amplifică dezinformarea.
Abordarea multi-dimensională a fenomenului dezinformării propusă de grupul de experţi are la bază un set de cinci principii care se referă la: sporirea transparenţei ştirilor din mediul online prin partajarea adecvată şi cu respectarea principiului confidenţialităţii informaţiilor despre sistemele care le emit; promovarea culturii presei şi a informaţiei pentru a contracara dezinformarea şi a ajuta utilizatorii să navigheze prin mediul informaţional digital; dezvoltarea de instrumente pentru emanciparea utilizatorilor şi jurnaliştilor şi încurajarea unei interacţiuni pozitive cu tehnologiile informaţionale care evoluează într-un ritm rapid; protejarea diversităţii şi sustenabilităţii ecosistemului de informaţii european; promovarea cercetării permanente a impactului pe care dezinformarea îl are în Europa pentru evaluarea măsurilor implementate de diverse organisme şi calibrarea permanentă a răspunsurilor care se impun
Grupul de experţi avertizează Comisia asupra soluţiilor simpliste. Orice formă de cenzură, fie publică sau privată, trebuie evitată în mod clar, se precizează pe site-ul instituţiei europene. În schimb, recomandările raportului vizează oferirea de răspunsuri pe termen scurt la problemele urgente, răspunsuri pe termen lung pentru a creşte rezistenţa societăţii la dezinformare şi un cadru care să asigure că eficienţa acestor soluţii este evaluată în permanenţă, în timp ce sunt dezvoltate răspunsuri noi.