Presa înainte de 1989 - Ion Cristoiu, dezvăluiri incendiare 'I-am masacrat un text al lui Iliescu și el a făcut gălăgie că avea o idee acolo'

Autor: Alexandra Cruceru, Redactor
Publicat: 03-05-2019 06:00
Actualizat: 03-05-2019 00:10

În anii 70, jurnalistul Ion Cristoiu a avut ghinionul să primească un text al lui Ion Iliescu dedicat Zilei Unirii pentru a-l redacta conform directivelor secției de propagandă a PCR.

Jurnalistul a povestit la ediția specială de 1 mai Gândurile lui Cristoiu Ion Iliescu era prim-secretar PCR la Iași și trimisese un text despre Unire mai lung decât cereau canoanele propagandei.

„Eram la Viața Studențească și s-a sărbătorit 24 ianuarie și trebuia să ia cuvântul, 1972-1973, Iliescu era la Iași prim secretar. Și se făceau echipe de scriitori de texte. Și am nimerit și eu într-o echipă din asta, deci ne-a chemat acolo dimineață, nu era 24 ianuarie, deci urma să fie a doua zi. Ne-a chemat acolo și a zis: tovarăși cutare avem aici textele scrise de ei (...) Mie mi-a nimerit Iliescu și bineînțeles că l-am masacrat, ce zicea acolo, Iliescu cu Moș Ion Roată… atenție prim secretar și membru al executivului. Deci el era… dar eu care dacă așa mi-au zi ăia. Și i l-a trimis lui și el a făcut gălăgie că avea el o idee acolo nu știu ce, cu Cuza, o prostie (...) Iliescu era infinit mai puternic ca mine, dar în materie de texte eu eram”, a povestit Ion Cristoiu pentru Mediafax.

Daniel Zamfir, săgeți acide către Isărescu după anunțul BNR privind IRCC: 'Cum e, domnule guvernator, a avut dreptate inginerul? Puțină rușinică aveți?'

Conform acestuia, cei care erau programați să ia cuvântul trimiteau textele la secția de propagandă, cu o săptămână înainte, iar alocuțiunile trebuiau scurtate la o filă și jumătate.”Cei de la secția de propagandă au spus așa: domne vezi că aici fiecare a scris cât a vrut, o filă jumate, atâta. Cuvântările lor indiferent de ce scriu trebuie să conțină: 1. Elogiu tovarășului Ceaușescu, 2. Elogiu tovarășei Ceaușescu, 3. Unirea a însemnat cutare”, își amintește jurnalistul.

Ion Cristoiu spune că dintre toate textele care i-au trecut atunci prin mână, unul singur i-a plăcut: “Cel mai tare am fost mulțumit de unul care era textul unui bătrân de prin Vrancea care zicea de Moș Ion Roată, acela era mai liric. Ați înțeles? Nici un text de acolo nu era făcut de ei”.