Ziua Marinei a fost un eveniment extraordinar. Şi cum la evenimentele extraordinare se întâmplă și lucruri extraordinare, o prezenţă a atras atenția în mod special: generalul Marius Iacob. Cunoscut opiniei publice mai mult în poziţia de adjunct al Laurei Codruța Kovesi, la Ziua Marinei am avut cu toții ocazia să vedem latura sa cazonă. Ce caută acolo și mai ales de ce în ținută de general au fost întrebările la care am reușit, după "lupte seculare", să aflăm răspunsurile. Iacob a fost invitat ca reprezentant al DNA, pentru că la data formulării invitaţiilor era adjunct. Surpriza este însă oferită de MApN şi MAI, pentru că, din informaţiile furnizate de cele două ministere, procurorul nu avea voie să poarte uniforma militară.
Pe 15 august, la Constanţa au avut loc festivităţile de Ziua Marinei. Zeci de persoane au luat loc la tribuna oficială de pe faleză, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis şi soţia acestuia. În spatele lor, aşa cum STIRIPESURSE.RO remarca într-un articol publicat pe 17 august, s-a aflat Marius Iacob, fost procuror-şef adjunct al DNA, îmbrăcat în uniformă de general de Justiţie Militară. La momentul evenimentului, procurorul nu mai deținea nicio funcție de conducere, după ce mandatul îi expirase. Iacob a fost sancţionat disciplinar prin decizie a ÎCCJ, şi-a dat demisia, însă documentul nu a mai ajuns la Klaus Iohannis pentru semnarea decretului de eliberare din funcţie, fiind pierdut de Ministerul Justiţiei.
Misterul prezenţei lui Marius Iacob la tribuna oficială
Pentru lămurirea misterului prezenţei lui Marius Iacob în spatele lui Iohannis, ne-am adresat Statului Major al Forţelor Navale, organizatorul evenimentului de la Constanţa.
„Ținând cont de anvergura unui astfel de eveniment, pregătirea și organizarea activităților, precum și transmiterea invitațiilor de participare se face cu câteva luni în avans. Dl. Marius Constantin Iacob, la acea dată aflat în funcția de Procuror șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, a participat la eveniment ca reprezentant oficial al acestei instituții.
În ceea ce privește dispunerea invitaților în tribuna oficială, conform uzanțelor, în primul rând sunt dispuși Președintele României, ministrul apărării naționale, șeful Statului Major al Apărării, șeful Statului Major al Forțelor Navale, reprezentanții autorităților publice locale din Constanța, foștii șefi ai marinei, reprezentanții cultelor, precum și invitații (militari străini) șefului Statului Major al Forțelor Navale.
Pe rândul 2 regăsim miniștri, secretari de stat, subsecretari de stat, consilieri prezidențiali, reprezentanți ai diferitelor instituții și autorități publice civile, șefii categoriilor de forțe, urmând ca locurile să fie ocupate, în continuare, de către generali, amirali și alți invitați la eveniment”, se arată în răspunsul primit prin intermediul Biroului de Presă al MapN.
Acuzatorul anonim al lui Marius Iacob
La câteva zile după evenimentul de la Constanţa, am primit pe adresa redacţiei un email anonim, cu titlul „Procurorul DNA Marius Iacob a purtat ilegal uniforma militara la parada marinei”. Expeditorul amintea că Marius Iacob a fost avansat la 1 decembrie 2014 de Traian Băsescu la gradul de general de brigadă în rezervă în cadrul MAI (nu MApN, respectiv în armă Poliția de Frontieră, pentru că Iacob a făcut în tinerețe armata la grăniceri). Între timp, Marius Iacob nu a fost transferat cu gradul de general în rezervă de la MAI la MApN, respectiv de la Poliția de Frontieră la Justiția Militară, mai susţinea autorul mesajului.
Potrivit art. 27 din Legea nr. 80/1995, privind Statutul cadrelor militare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, cadrelor militare care au cel puţîn 20 de ani de serviciu militar şi s-au distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acordă dreptul de a purta uniformă militară. Criteriile de acordare şi de retragere a acestui drept, precum şi situaţiile în care cadrele militare pot purta uniformă militară se stabilesc prin regulamente militare.
Pentru că rezervistul Marius Iacob să aibă dreptul de a purta uniformă militară, trebuia să primească expres acest drept printr un Ordin al Ministrului Apărării Naționale.
Chiar dacă ar fi existat după 2014 un atare Ordin al Ministrului Apărării Naționale, dedicat expres uniformei lui Marius Iacob, acesta a fost abrogat implicit de Regulamentul din 5 martie 2018, privind descrierea, compunerea și portul, pe timp de pace, al uniformelor militare ale personalului din Ministerul Apărării Naționale, aprobat prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M.38 din 5 martie 2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2018.
Acest Regulament din 2018 privind portul uniformelor militare dă dreptul, prin art. 5 alin. 7), doar rezerviştilor voluntari să poarte uniformă (și doar pe aceea de lupta/combat, nu uniformă de gala), neacordand acest drept și rezerviştilor obișnuiți cum este Marius Iacob.
Chiar dacă Regulamentul i-ar fi permis portul uniformei militare, Marius Iacob nu avea dreptul să poarte uniforma Justiției Militare, ca la paradă, ci pe aceea de chestor la Poliția de Frontieră din cadrul MAI (armă de care aparține că general în rezervă), se mai preciza în mesajul primit pe adresa redacţiei.
Potrivit autorului mesajului, faptul că Marius Iacob ar fi purtat ilegal uniforma de general la Ziua Marinei ar reprezenta abatere disciplinară, însă şi infracţiunea de „port nelegal de decoraţii sau semne distinctive”.
MApN şi MAI răspund după 30 de zile
Având în vedere gravitatea acuzaţiilor, deşi aparent autorul era foarte bine documentat, am decis să nu publicăm analiza respectivă şi să facem propriile verificari. Ne-am adresat Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne pentru a afla dacă Marius Iacob este general în cadrul MapN/MAI şi, mai ales, la ce armă. De asemenea, am întrebat dacă procurorul Iacob a primit dreptul de a purta public uniforma de general.
După trei zile, MAI a comunicat că răspunsul la solicitare va fi transmis de către Ministerul Apărării Naționale în sistem integrat. MApN a transmis răspunsul solicitat în ultima zi din termenul legal de 30 de zile.
„Referitor la solicitarea dumneavoastră vă precizăm că, potrivit Decretului nr.779 din 28.11.2014 privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, în rezervă, unui colonel în rezervă din Ministerul Afacerilor Interne (publicat în MO nr.872 din 28 noiembrie 2014) și Hotărârii CSAT nr. 129/2014, domnului colonel în rezervă din Ministerul Afacerilor Interne Iacob Marius-Constantin i s-a acordat, la data de 1 decembrie 2014, gradul de general de brigadă cu o stea, în rezervă. Pentru a doua parte a solicitării dumneavoastră, vă rugăm să vă adresați Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în răspunsul MApN.
Reprezentanţii Biroului de presă al Ministerului Apărării au confirmat şi telefonic faptul că Marius Iacob nu figurează ca general la MApN, deci nu are cum să fie general de Justiţie Militară.
Ne-am adresat din nou Ministerului Afacerilor Interne, care ne-a transmis că Marius Iacob nu a primit dreptul să poarte uniforma militară.
„Referitor la aspectele semnalate la punctul 2 al solicitării dumneavoastră, menționăm faptul că, la nivelul structurii de specialitate a MAI, nu au fost identificate acte administrative emise în aplicarea art. 27 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare”, precizează MAI.
Explicaţiile lui Marius Iacob
Procurorul Marius Iacob susţine, în schimb, că este general de Justiţie Militară, fapt care ar fi atestat şi de livretul său. Acesta afirmă că uniforma a fost obţinută de la atelierul Armatei, înţelegând prin acest lucru şi acordul implicit de a o purta.
„Eu pot fi doar general de Justiție Militară. Nu am lucrat niciodată în MAI. M-am înscris doar în Asociația Cadrelor Militare din MAI pentru că am făcut armata la Grăniceri, în perioada octombrie 1994 - martie 1995,după facultate, iar Grănicerii făceau parte din Ministerul de Interne.Uniforma militară am făcut-o la Atelierul Armatei, pe baza decretului prezidențial. Am dreptul să o port doar la ceremonii militare, nu pot purta uniforma zi de zi. Am purtat-o de vreo trei ori de 1 Decembrie și o dată la Ziua Marinei. Repet, e făcută în decembrie 2014 la atelierul Armatei, asta presupune că am avut dreptul să o port. Și cred că propunerea de avansare a plecat de la MApN, în noiembrie 2014, și a trecut prin CSAT. Am și livret militar cu grad corespunzător. Pe livret sunt la specialitatea 115, adică Justiție Militară”, a declarat Marius Iacob pentru STIRIPESURSE.RO.
Concluzii
În mod evident, declaraţiile procurorului contrazic informaţiile oficiale furnizate de MApN şi MAI, lăsând privitorului exterior trei variante de interpretare: Marius Iacob a acţionat intenţionat ilegal, crezând că nu vor exista consecinţe; Marius Iacob nu cunoştea nici arma de care aparţine, nici prevederile legale referitoare la portul uniformei, ceea ce nu-l scuteşte de răspundere („ignorantia legis neminem excusat”); MApN şi MAI au serioase probleme în păstrarea evidenţelor despre proprii rezervişti, caz în care Marius Iacob ar putea fi o victimă a unor proceduri superficiale.
Nici transmiterea unui răspuns de câteva rânduri de la MApN în 30 de zile nu arată ca o conduită a unei instituţii care nu are nimic de ascuns, deşi am fost asiguraţi că timpul a fost necesar pentru „scotocirea” tuturor arhivelor”.
Această analiză scoate totuși în evidență o altă problema majoră. În România, în actual reglementare, a fost dezincriminat portul ilegal de uniformă. Cotrar celor susţinute de autorul mesajului anonim sosit pe adresa redacţiei, după intrarea în vigoare în 2014 a Noului Cod Penal, o persoană care poartă ilegal uniformă, atât timp cât nu încearcă să inducă în eroare exercitând în mod fraudulos prerogativele unei funcții (de exemplu, un polițist fals care oprește mașini în trafic) aparent nu pățește nimic. Bineînţeles că doar aparent, fiind total ilogic ca o prevedere legală încălcată să nu producă efecte. Iar dacă ne gândim la numărul mare de persoane avansate la gradul de general în ultimii ani, care apar în public în uniforma militară, ceea ce părea o gafă personală poate să se transforme într-o problemă majoră de imagine a Armatei.