Respingerea propunerilor de comisari europeni din partea României, Rovana Plumb și Ungaria, Laszlo Tracsanyi, generează o situație fără precedent în Parlamentul European și, practic, un vid de procedură.
Citește și: Dan Barna, solicitare de urgență pentru Klaus Iohannis, după respingerea Rovanei Plumb
Comisia Juridică i-a respins pe cei doi, dar ulterior votului s-a constatat că nu există o procedură clară pentru pașii următori. Astfel, s-a cerut serviciului juridic al Parlamentului European să vină cu o dezlegare.
La acest moment, Ungaria și România nu-și mai pot retrage propunerile și se așteaptă o poziție din partea președintelui desemnat al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Chiar dacă situația se va tranșa politic, la nivel de procedură s-a creat un precedent, iar Parlamentul European trebuie să stabilească care sunt pașii concreți care se fac, ca urmare a respingerii unei propuneri de comisar.
Ursula von der Leyen ar urma să se întâlnească cu preşedintele Parlamentului David Sassoli joi seara, pentru a face un bilanţ cu privire la situaţie.
”Nimeni nu este capabil să prezică ceea ce se va întâmpla în acest stadiu”, a rezumat Manon Aubry, o deputată don cadrul Stângi Unitare Europene (GUE), membră a Comisiei Afacerilor Juridice.
”Pentru moment, asta îneamnă că procedura este suspendată, dar asta nu înseamnă neapărat că un nou candidat trebuie să fie propus în mo obligatoriu”, a precizat Andreeva, o purtătoare de cuvânt a actualei Comisii.
Concret, cei doi candidaţi nu pot, pentru moment, să treacă la etapa următoare a procedurii de nominalizare, adică la audiere - prevăzută săptămâna viitoare - în comisia parlamentară a portofoliului lor.
Vine răzbunarea greilor
Punerea în discuţie a acestor doi candidaţi, o reprezentatntă a S&D şi unul al PPE, ar putea determina cele două partide să atace, ca măsură de retorsiune, un comisar afiliat liberalilor din Renew Europe, al treilea mare grup politic în UE.
Între ei se află belgianul Didier Reynders, vizat în ţara sa de o anchetă cu privire la acuzaţii de corupţie.
Însă franceza Sylvie Goulard pare şi mai fragilă, pentru că este vizată de două anchete - una în Franţa, cealaltă la Oficiul european de luptă împotriva fraidei (OLAF) - într-un caz de angajări fictive de asistenţi de eurodeputaţi Modem, care a obligat-o să demisioneze din Guvern în 2017.
Ea a acceptat deja să ramburseze 45.000 de euro PE cu privire la unul dintre asistenţi.
Întrebări se ridică de asemenea în jurul unui post generos generos remunerat pentru un think tank american, timp de doi ani şi jumătate, pe când era eurodeputată.
”Asta o pune într-o poziţie fragilă, pentru că ea poate fi asociată unui pachet mai larg”, aprecia la jumătatea lui septembrie eurodeputatul francez Pascal Canfin (Renew), care-şi exprima temerea cu privire la faptul că ar putea deraia pactul de neagresiune dintre cele trei mari partide europene.