Augustin Zegrean, fost preşedinte CCR, şi Gheorghe Muscalu, actual consilier al lui Cătălin Predoiu și fost vicepreşedinte CSM, reacţionează la informaţia că ministrul Predoiu nu ar mai putea transmite preşedintelui propunerile pentru funcţiile de conducere în marile parchete, după ce Guvernul a fost demis. Cei doi ignoră atât precizările ministrului, cât şi jurisprudenţa CCR.
„Ministru Justiției este de drept membru în CSM. Domnul ministrul actual Predoiu a fost demis împreună cu guvernul prin moțiune de cenzură, dar legea spune că până la depunerea jurământului de către noul guvern, ei administrează treburile interne. Participarea la ședințele CSM-ului cred că se încadrează în această categorie de participare, de administrare a treburilor curente ale țării și poate să participe în continuare. (...) Dacă poate el să trimită propunerile la președinte, eu cred că el le-a trimis deja. El a făcut nominalizările, el a ieșit din joc, și la data când a făcut nominalizările era ministru cu acte în regulă. Deci, nu mai este, el a ieșit din joc din momentul în care a propus, i-a nominalizat pe cei trei, dar CSM-ul dă sau nu dă avizul și îi trimite la președinție. Dacă dă avizul oricum tre să trimită, președintele decide”, a explicat, pentru MEDIAFAX, fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean.
De fapt, ministrul Predoiu nu a formulat propunerile către preşedinte, ci doar a solicitat avizul CSM. După cum se arată în Decizia CCR nr. 358/2018, Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori emite un aviz consultativ, care este un reper pentru ministrul justiţiei în decizia sa de a-şi susţine în continuare propunerea de revocare (valabil şi pentru propunere, n.r.). Astfel, avizul CSM se întoarce la Ministerul Justiţiei, urmând ca ministrul să decidă dacă îşi susţine în continuare propunerile sau nu, acesta fiind momentul în care semnezează propunerea care se înaintează preşedintelui.
În cursul zilei de marți, la Consiliul Superior al Magistraturii vor avea loc interviurile celor trei procurori propuşi de ministrul Justiţiei pentru ocuparea funcțiilor de conducere din structurile Ministerului Public.
Fostul vicepreşedinte al CSM Gheorghe Muscalu susţine şi el în mod eronat că ministrul Predoiu a formulat deja oficial propunerile şi că Legea 317 prevede că Secţia pentru procurori a CSM va transmite propunerea preşedintelui, ignorând faptul că raportul de drept constituţional nu are loc între ministru şi CSM sau între CSM şi preşedinte, ci între ministru şi preşedinte.
„Procedura la nivelul ministerului Justiției de selecție a persoanei care a fost propusă CSM a fost încheiată de mai multă vreme și cele trei persoane: Procurorul General a Parchetului de pe lâgă ÎCCJ, procurorul șef DNA și procurorul șef DIICOT au fost nominalizate de către ministru și propunerile au fost înaintate CSM în urmă cu trei săptămâni de zile. E o procedură la CSM de avizare, avizul este consultativ pentru că așa spune legea, după care propunerile în cauză vor fi înaintate președintelui României pentru a numi persoanele respective pe funcție, cu avizul consultativ, indiferent de aviz, poate să numească sau poate să nu numească. Și dacă este pozitiv poate să nu numească. Este opțiunea președintelui României. Din punctul meu de vedere nu este încălcată nicio dispoziție legală. Propunerea se face de către ministrul Justiției, așa spune legea 303 din anul 2004”, a explicat, pentru MEDIAFAX, fostul vicepreședinte al CSM, Gheorghe Muscalu.
Conform sursei citate, nu poate fi contestat faptul că procedura nu a fost respectată în cazul selecției celor trei propuneri.
„Legiuitorul, de doi ani încoace, a împărțit pentru că a înțeles importanța acestor funcții, și spune la litera a, că, CSM înaintează președintelui României propunerile pentru funcția de Procuror general, prim-adjunct al procurorului general, adjuncți, șeful DNA și DIICOT. În celelate pentru șefi de secție numai le avizează, ministrul este cel care ulterior le înaintează sau nu le înaintează președintelui României. În momentul ăsta ministrul Justiției nu face altceva decât în CSM, în ședința secției de procurori care va avea loc, să susțină și să prezinte candidatul respectiv, iar mai departe rolul nu mai este al dumnealui, este al CSM de a intervieva, de a acorda sau nu avizul”, a mai spus Muscalu.
Astfel, mai susţine Muscalu, Predoiu participă la vot, pentru că nicio dispoziție legală nu spune că ministrul interimar este dat la o parte și nu mai are drept de vot în cadrul secțiilor CSM. Ministrul interimar are același vot cu ministrul cu puteri depline.
„Sunt două precedente. Minstrul interimar al Justiției Victor Ponta, când era interimar, a făcut propunerile pentru numirea funcțiilor de conducere. Și recent, fost ministrul al Justiției doamna Prună a făcut propuneri după ce l-a sfârșitul anului 2016, după ce se realizase o altă majoritate parlamentară, se pusese un nou guvern, și persoanele respective au fost numite cu puțin timp, cu câteva zile înainte ca noul guvern, guvern PSD, să fie investit de către Parlament”, a mai spus fostul vicepreședinte al CSM. Exemplul lui Muscalu este însă greşit, pentru că Victor Ponta, în 2013, când a propus-o pe Kovesi la DNA din postura de ministru interimar al Justiţiei, făcea parte dintr-un guvern aflat în funcţie, nu dintr-un guvern demis de Parlament.
O importanţă deosebită are şi formularea ministrului Predoiu de la momentul anunţării propunerilor, acesta făcând referire la avizul Secţiei pentru procurori a CSM de la art. 54 alin. (1) al Legii 303/2004 şi, eventual, la art. 40 alin. (2), lit. b) din Legea 317/2004. Astfel, nu se poate susţine că, după emiterea avizului consultativ, Secţia pentru procurori a CSM va înainta propunerile direct preşedintelui.