Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

STOP joc! Numirea conducerii marilor parchete este blocată. CSM, în dificultate

millani.net
justitie

Funcțiile de procurori șefi la marile parchete par că sunt imposibil de ocupat. După simulacrul de selecție, demiterea ministrului Justiției pare să fi pus cruce, cel puțin momentan, procedurii de numire.

Ce atribuţii are un guvern demis

Guvernul Orban a fost demis, miercuri, prin moţiune de cenzură. Până la învestirea unui nou guvern, premierul Orban şi miniştrii săi rămân în funcţie, cu atribuţiuni limitate, prevăzute în Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Potrivit art. 26, alin. (3), "În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege."

Moţiunea de cenzură are consecinţe asupra Guvernului ca structură colectivă, însă şi asupra activităţii fiecărui minister în parte. Dacă Guvernul în ansamblul său nu poate îndeplini decât acte pentru administrarea treburilor publice, fiecare ministru individual va putea îndeplini acelaşi tip de acte.

Ce tip de atribuţie este cea a ministrului Justiţiie în domeniul numirilor

Potrivit art. 54, alin. (1) din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată."

Propunerea ministrului Justiţiei nu este un act de administrare a treburilor publice, ci este o decizie care declansează o procedură legală, aceea a emiterii decretelor de numire. Atâta timp cât Guvernul nu mai poate declanşa o procedură de legiferare, în sensul că nu mai poate să adopte proiecte de lege pe care să le trimită spre legiferare, nici ministrul Justiţiei nu mai poate declanşa o procedură legală constând în emiterea decretelor de numire.

Curtea Constituţională a stabilit deja că propunerile de numire/revocare din funcţie a procurorilor prevăzuţi de articolul 54 al Legii 303/2004 nu sunt simple acte administrative, ci  au o natură constituţională, izvorâte dintr-un raport de drept constituţional, nu administrativ, între ministrul Justiţiei şi preşedinte.. În Decizia 358(2018,  Curtea a reţinut că "autoritatea ministrului justiţiei nu este una administrativă, din contră, acesta are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor".

În ce stadiu este propunerea

În acest moment, nu se poate considera că ministrul Justiţiei a formulat propunerile pentru conducerea marilor parchete, doar pentru că a solicitat avizul Secţiei pentru procurori a CSM. Ministrul Justiţiei îşi exercită prerogativa de rang constituţional abia în momentul în care, după primirea avizului CSM, transmite propunerile preşedintelui. De altfel, Curtea Constituţională explică în aceeaşi decizie din 2018 că avizul CSM este unul consultativ, destinat ministrului Justiţiei, nu preşedintelui: "Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori emite un aviz consultativ, care este un reper pentru ministrul justiţiei în decizia sa de a-şi susţine în continuare propunerea de revocare." Raţionamentul este valabil şi în cazul propunerilor de numire, Secţia pentru procurori transmiţând avizul ministrului Justiţiei.

Precedentul enunţat chiar de Klaus Iohannis

Situaţia de la Ministerul Justiţiei are un precedent în perioada de interimat a Guvernului Dăncilă. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat pe 17 octombrie 2019 că un guvern demis de drept în Parlament nu poate face o propunere de comisar european.

"Este din partea noastră, din păcate, un blocaj, care se numeşte Guvernul Dăncilă. (...) Eu o să mă opun ferm la aşa ceva, fiind că un guvern care a fost demis de drept în Parlamentul României nu poate să facă propunere în numele României pentru următorul mandat al Comisiei, în care, cu certitudine, acest guvern nu va avea niciun rol", a spus şeful statului înainte de o reuniune a Consiliului European de la Bruxelles.

Concluzii

Ţinând cont de prevederile legale menţionate şi de jurisprundenţa Curţii Constituţionale, procedura de numire a şefilor marilor parchete (PÎCCJ, DNA, DIICOT) ar trebui suspendată până la învestirea unui nou guvern. Un prim semnal în acest sens ar trebuie să vină din partea Secţiei pentru procurori a CSM. Potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

În cazul în care procedura ar continua, iar procurorii propuşi de ministrul Predoiu ar fi numiţi de preşedintele Iohannis, decretele de numire ar putea fi atacate în instanţă, cu riscul evident al constatării nulităţii tuturor actelor semnate de respectivii procurori şefi.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.