Piruetele liderului liberal se apropie de sfârșit. Cel mai interesat de debarcarea lui rapidă se arată a fi președintele Klaus Iohannis. În caz contrar, știe că nu va mai avea Guvernul său. Ci un Guvern al altora. În această operațiune dificilă, Klaus Iohannis are doi aliați importanți. Primul aliat este dispozitivul anti-Orban din interiorul PNL. Al cărui vârf de lance este Rareș Bogdan. Al doilea aliat este în cealaltă extremă a spectrului politic. Partidul Social Democrat. Cu vârf de lance Marcel Ciolacu.
Citește și: Ion Cristoiu TOACĂ liderii mondiali: Sunt mai nătăfleţi, mai speriaţi, mai prăpăstioşi decât noi
De mai mult timp, în baza unor analize politice, dar și a unor informații privilegiate, am prognozat faptul că Guvernul Orban doi și jumătate, creat absolut conjunctural, va fi de scurtă durată. Un fel de provizorat. O trambulină pentru ceea ce președintele Klaus Iohannis proiectează în continuare. O putere mai mare. Aproape absolută. O creștere exponențială a rolului de președinte jucător pe care și l-a proiectat. Între timp, situația politică s-a schimbat. Până la un punct, pandemia și chiar criza economică l-au ajutat pe Iohannis să joace rolul pe care și l-a propus. Apoi acrobația sa a devenit bizară. A continuat să-l intrepreteze pe președintele jucător, dar cu din ce în ce mai puțin aplomb. Pentru că dacă ești președinte jucător, răspunzi și de rezultatul jocului. Iar rezultatul jocului e din ce în ce mai nesatisfăcător.
Din acest motiv, Iohannis trebuie să caute un țap ispășitor. Cel mai potrivit personaj pentru a juca acest rol este Ludovic Orban. Pentru că el conduce Executivul. Iar Executivul e paratrăsnetul obligatoriu într-o asemenea situație. În plus, prin uriașele greșeli făcute în managementul gestionării statului, Ludovic Orban îi oferă președintelui toate argumentele în acest sens. Pe de altă parte, în PNL s-a creat o masă critică anti-Orban.
Zilele lui Ludovic Orban sunt numărate, pentru că orice întârziere afectează imaginea președintelui. Și prejudiciază atât de grav Partidul Național Liberal, încât ar putea constitui un impediment major în ceea ce privește rămânerea la putere a acestui partid. Despre care trebuie să știe toată lumea că este un partid prezidențial. În niciun caz un partid al unui lider.
Dar cum poate fi debarcat în timp util, până la alegerile parlamentare și poate chiar până la alegerile locale Ludovic Orban? Indiferent câtă opoziție internă există în PNL și indiferent cât de puternic este alimentată de către președinte această opoziție internă, nu partidul este cel care îl poate scoate de la Palatul Victoria pe Ludovic Orban. Teoretic, nici măcar dacă toți parlamentarii PNL ar susține o moțiune de cenzură împotriva acestuia, după modelul automoțiunii inventate de PSD împotriva Guvernului Grindeanu, liberalii nu-l pot debarca pe Orban fără introducerea în joc a unui actor major. Care este PSD. Fără voturile PSD, nu se poate întâmpla nimic Și este evident că e mai igienic ca inițiatorul debarcării lui Orban să fie PSD. Nu Iohannis. Nu PNL.
Prin urmare, în mecanica acestei previzibile debarcări, președintele Klaus Iohannis este silit să se bazeze pe cooperarea lui Marcel Ciolacu. Acesta abia așteaptă. La rândul său, Ciolacu se confruntă cu o importantă opoziție internă. Cel mai important argument al acestei opoziții interne și care de altfel a prins în masa de activiști și în electoratul propriu este că Marcel Ciolacu este colaboraționist. Cu alte cuvinte, în mod netransparent, acesta este în conivență cu președintele Klaus Iohannis, căruia îi permite o marjă de mișcare extraconstituțională, făcându-i practic jocurile politice. Pentru Marcel Ciolacu, dorința președintelui de a-l debarca rapid pe Ludovic Orban este mană cerească. În felul acesta, interimarul de la PSD are posibilitatea să-și contrazică contestatarii din interior. Și să le demonstreze că este intransigent. Și că ezitările de până acum nu au fost rezultatul unor traiectorii de dronă, a unor comenzi din exterior, la care a fost silit să răspundă, ci al unor calcule politice sofisticate. Ciolacu va putea afirma că n-a făcut altceva decât să aștepte momentul oportun. Care, iată, sosește. În plus, de această dată, pentru a nu mai putea fi învinuit de defetism, v-a face și o propunere de candidat de premeier în numele partidului. Informațiile pe surse îl indică în acest sens pe Sorin Grindeanu. Un fost lider PSD, restras temporar din activitatea politică, pentru a îndeplini o misiune administrativă. Odată declanșat acest mecanism, Marcel Ciolacu se poate spăla pe mâini.
un comentariu semnat de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist