România nu îndeplineşte standardele minime în vederea unei eliminări a traficului de persoane, însă depune eforturi ”semnificative” în acest sens, se arată în raportul Departamentului de Stat american din 2021.
Departamentul citează între aceste eforturi investigarea unui număr maimare de cazuri de trafic de persoane, condamnarea mai multor traficanţi de persoane şi înfiinţarea unei unităţi de şapte procurori în vederea anchetării unor dosare de acest fel.
Guvernul român a adoptat reglementări cu privire la norme minime pe care să le respecte prestatori de servicii agreaţi în ajutarea copiilor victime ale traficului de persoane şi a semnat acorduri de cooperare cu Primăria Municipiului Bucureşti şi Biserica Română care pun baza unui proiect comun în vederea construirii unui centru pentru victime repatriate din străinătate, notează Departamentul de Stat.
Însă Executivul de la Bucureşti ”nu şi-a consolidat eforturile per ansamblu faţă de perioada raportată precedent, chiar dacă luăm în calcul impactul pandemiei covid-19 asupra capacităţii sale de a lupta împotriva traficului de persoane”, critică Washingtonul.
”O presupusă complicitate în infracţiuni de trafic de persoane a continuat să existe, mai ales prin exploatarea de către oficiali a unor copii care se aflau în grija unor case sau centre de plasament administrate de Guvern”, acuză Departamentul de Stat.
Washingtonul reproşează aurtorităţilor de la Bucureşti faptul că ”au identiticat mai puţine victime ale traficului de persoane, nu au căutat în mod suficient indicii ale traficului şi nu au identificat victime în populaţiile vulnerabile, precum solicitanţi de azil, lucrători sexuali sau copii plasaţi în instituţii guvernamentale”.
Guvernul român ”nu a alocat fonduri suficiente serviciilor de asistenţă şi protecţie, privând majoritatea victimelor de servicii”, un lucru susceptibil de o ”retraumatizare” şi de o expunere la ”riscul retraficării” acestor victime.
Departamentul de Stat laudă însă faptul că Guvernul român a alocat resurse suficiente în vederea întocmirii unui plan care, în cazul în care este implementat, ”ar constitui un efort semnificativ în vederea îndeplinirii standardelor minime”.
Din acest motiv, ”România a obţinut o derogare de la Legea protecţiei victimelor traficului de persoane (Trafficking Victims Protection Act)” şi nu fost declasată la nivelul inferior.
Astfel, ”România rămâne pe lista de supraveghere de nivelul 2 al treilea an la rând”, conchide Departamentul de Stat.
Washingtonul face în acest raport 13 recomandări ”prioritare” Bucureştiului.
Departamentul de Stat recomandă astfel o identificare ”proactivă” a victimelor traficului de persoane, mai ales în rândul populaţiilor vulnerabile - solicitanţi de azil, lucrători sexuali şi copii plasaţi în instituţii de stat -, printr-o consoidare a formării poliţiştilor şi a inspectorilor muncii în vederea uneirecunoaşteri a unor indicii ale exploatării acestora.
Washingtonul recomandă de asemenea, o anchetare şi inculpare ”viguroase” ale cazurilor şi pedepsirea traficanţilor de persoane - ”inclusiv a oficialilor complici” - la pedepse ”semnificative”.
El recomandă, în al trilea rând o creştere ”semnificativă” a calităţii şi accesibilităţii serviciilor destinate victimelor, atât adulţi, cât şi copii, inclusiv prin formarea unor agenţi locali din protecţia copilului care lucrează cu victime şi să le aloce resursele necesare - finanţarea.
Departamentul de Stat recomandă o ”modificare a legislaţiei care să permită o susţinere financiară a ONG-urilor care oferă servicii victimelor şi crearea unui ”mecanism oficial de administrarea fondurilor”.
El recomandă, de asemenea, o amplificare a unor eforturi în vederea formării unor funcţionari implicaţi în proceduri judiciare - mai ales judecători - care lucrează la cazuri de trafic de persoane şi cu victime ale acestui trafic, în vederea sensibilizăriifaţă de subiect şi înţelegerea formelor traficului de persoane.
Washingtonul recomandă totodată o ”creştere a numărului poliţiştilor care investighează infracţiuni privind traficul de persoane şi a anchetatorilor financiari specializaţi” în cazuri de trafic de persoane.
El îndeamnă la o consolidare a aplicării legislaţiei privind munca copiilor în zone rurale şi şi acolo unde serviciile de protecţie socială nu au personal şi capacitatea de a aborda asemenea cazuri.
Departamentul de Stat recomandă totdată ”dezvoltarea unui sistem integrat de arhive publice şi baze de date guvernamentale care să le permită procurorillor să identifice şi să confişte activele traficanţilor”.
El recomandă, de asemenea o consolidare ”semnificativă” a formării oficialilor însărcinaţi cu aplicarea legii în lucrul cu victimele, colectarea de probe şi înţelegerea coerciţiei psihologice şi integrarea acestei înţelegeri a coerciţiei psihologice şi ale altor traume şiconsecinţe asupra victimelor în reacţia de ansamblu a Guvernului.
Washingtonul recomandă de asemenea ”sancţionarea agenţiilor de recrutare cu privire la practici care contribuie la traficul de persoane, precum perceperea unor taxe de recrutare de la muncitori”.
El recomandă totodată o creştere a calităţii psihologice şi oîmbunătăţire a accesului la asistenţă medicală a victimelor, asigurarea unei consilieri juridice şi protecţie în sala de judecată a victimelor şi revizuirea mecanismului de restituire în vederea unei reduceri a cheltuielilor de judecată şi unor eforturi de garantare a faptului că victmele primesc despăgubiri.