În urmă cu o lună, Ministerul Justiției anunța că demarează procedura de selecție pentru cele mai importante trei funcții de procuror din România: procuror general al PÎCCJ, procuror-șef al DNA și procuror-șef al DIICOT. Dacă la DIICOT există o conducere interimară de mai bine de doi ani, procurorul general Gabriela Scutea și procurorul-șef DNA Crin Bologa sunt la primul mandat și ar mai avea dreptul să spere la reînvestire. Data limită pentru înscrierea în procedura de selecție este 6 februarie.
Acesta este contextul în care DNA a lansat public ancheta care îl vizează pe Victor Pițurcă, fost antrenor al echipei naționale de fotbal. Pe modelul Kovesi, care scotea la lumină dosare cu miză politică în momente-cheie și susținea că viața e plină de coincidențe, Crin Bologa a ales să-și joace zgomotos șansele pentru un nou mandat. După un prim mandat început cu dosare de „mare corupție” în care polițiștii luat mită sub formă de pizza, continuat cu un „mega-dosar” la PSD Arad, căzut cu brio în camera preliminară, actualul șef al DNA încearcă o lovitură de imagine în ajunul selecției.
Nu putem ști la acest moment dacă dosarul Pițurcă-Romarm este sau nu unul serios, care va duce la condamnări. Ce putem observa este momentul perfect pentru Bologa și implicațiile politice ale dosarului. DNA lansează, oficial și pe surse, informații despre o rețea amplă de corupție în pandemie, cu ramificații posibile în direcția unor decidenți politici actuali. Ministerul Economiei, sub care funcționează Romarm, era condus și în 2020 de actualul ministru, Virgil Popescu. Afacerile cu măști medicale neconforme erau făcute cu MApN, ministerul condus la momentul respectiv de actualul premier, Nicolae Ciucă.
Vremurile în care românii aplaudau cu entuziasm spectacolul cătușelor au apus, dar acest lucru nu înseamnă că opinia publică a devenit total insensibilă la corupție. Procedura de selecție pentru funcțiile de procuror de rang înalt este, în continuare, apanajul politicienilor, mai mult sau mai puțin dependenți de percepțiile publice care se transformă în opțiuni de vot. Nu ar fi deloc ușor pentru un politician precum ministrul justiției să îl schimbe acum pe Bologa fără să lase loc speculațiilor că totul are legătură cu noul „mega-dosar” al DNA. Sigur, Cătălin Predoiu a demonstrat deja în urmă cu 3 ani că nu competența sau alte criterii obiective stau la baza acestor numiri, dar aceasta este altă discuție.
Și pentru ca lucrurile să fie clare, iar campania de PR a lui Bologa să fie un real succes, șeful DNA mai face o mutare total atipică pentru instituția pe care o conduce: organizează o conferință de presă pentru prezentarea bilanțului pe 2022. Surpriza ar putea veni tocmai din exagerarea întregii manevre, care să facă adevărații decidenți să uite de orice impact public și să-l trimită pe Bologa înapoi în Sălaj.
La DIICOT s-a furtat deja startul cu dosarul frațile Tate, dar la această structură se știe că alegerea șefului depinde de bunele relații cu alte structuri.
Cât despre procurorul general Gabriela Scutea, după un mandat mai degrabă comic, tot ce a putut să facă a fost să se plângă că s-a golit parchetul de procurori. Și să-l curețe de scame pe ministru, într-un interviu pentru un site fantomă. Întâmplător, același site apărut peste noapte în urmă cu trei ani doar pentru a o „spăla” de acuzația că a redactat celebra OUG 13/2017.