În 2009, gigantul Qatar Petroleum a demarat un program de investiţii la zăcământul de gaze din nordul ţării care viza triplarea capacității de producție anuală de gaze, până la sfârşitul lui 2013. În același an 2009, Assad a refuzat să semneze acordul propus de Qatar, Turcia şi Arabia Saudită, de construcţie pe teritoriul Siriei a tronsonului gazoductului menit să aprovizioneze piețele europene, utilizînd gazele din Qatar și Arabia Saudită. Din Turcia, Qatar Petroleum utiliza vechiul traseu al gazoductului Nabucco, susținut de americani, despre care se știa că era născut mort, datorită debitului prea mic al depozitului azer Şah Deniz II. În schimb, în anul 2010, Assad a finalizat negocierile cu Iranul pentru o conductă de gaze alternativă prin Irak, direct în Siria.
În 2011, în Siria a izbucnit războiul civil, Arabia Saudită și Qatarul cheltuind 4 miliarde USD pentru înrolarea, pregătirea și înarmarea rebelilor islamiști pe care, cu sprijinul Turciei i-a infiltrat în Siria. Ulterior din rîndul rebelilor care acționau în Siria a apărut ISIS care a ocupat prin surprindere și nordul Irakului, făcînd imposibilă aprovizionarea cu gaze din Iran, a Siriei. Prin urmare, acesta este de fapt motivul sprijinului acordat de SUA și de aliații săi europeni, rebeilor sirieni. Și tot așa se explică faptul că ISIS a apărut și s-a dezvoltat sub privirea mai mult decît îngăduitoare a coaliției condusă de SUA. Coaliție care se face că bombardează de peste un an ISIS, fără niciun rezultat.
Concepția SUA de răsturnare de la putere a lui Bashar Al-Assad și de livrare a unui guvern subordonat intereselor americane și a emiratelor Golfului, se bazează pe constituirea Coaliţiei Arabe Siriene. Planurile americanilor prevedeau ca un nucleu dur de 5.400 de luptători pregătiți de ei să devină Coaliţia Arabă Siriană, o grupare care în teorie ar fi instruită să lupte împotriva ISIS. În realitate, scopul Coaliţiei Arabe Siriene ar fi acela de a deveni o forță politică și militară care să preia conducerea Siriei. De aceea o misiune importantă a ei ar fi fost aceea de a căuta, captura și convinge oficiali sirieni importanți, desemnați de CIA ca fiind utili în formarea unui nou guvern, după debarcarea de la putere a lui Al-Assad.
În 2014, SUA au alocat 500 milioane USD pentru selectarea, pregătirea și înarmarea așa-zișilor ”rebeli moderați” deveniți Coaliţia Arabă Siriană și trimiși să lupte împotriva armatei naționale a lui Bashar Al-Assad. Totodată, SUA introducînd în Siria și 1.500 de instalații de rachete antitanc BGM-71E ( TOW ). Luptătorii Coaliţiei Arabe Siriene sunt pregătiți în Turcia, de instructori din Forțele pentru Operațiuni Speciale ale SUA și pe lîngă mînuirea unei game diverse de arme și explozibili, capătă deprinderi de a organiza gherile urbane. O altă specializare este acea de a crea în ascuns, pe teritoriul sirian, locuri pentru depozite de arme și muniții ( parașutate de armata SUA ).
Numai că odată ajuns în nordul Siriei, al doilea grup de comando format din 70 de luptători, pregătiți de SUA, denumit escadronul 30, s-ar fi predat grupării Jabhat al-Nusra, aripa siriană a al-Qaeda. Din primul grup de comando, format din 54 de luptători pregătit de americani, doar 10 mai acționează sub ordinele armatei SUA, restul trecînd de partea grupării Jabhat al-Nusra.
Vezi și: Rebelii sirieni antrenaţi de SUA ar fi trecut de partea Al-Qaida. Reacţia Pentagonului
Între timp Rusia s-a ocupat de Irak, începînd livrarea a 56 elicoptere de atac Mi-28 NE și Mi-35. Rusia a mai furnizat Irakului și 12 avioane Su-25, supranumite ”vînătoare de tancuri”. Tot printr-o înțelegere intermediată de Rusia, alte 7 avioane Su-25 iraniene, fiind înapoiate Irakului și trimise să opereze împotriva ISIS de pe baza aeriană irakia nă Balad pe 13 iulie 2015.
În timp ce americanii au grave neînțelegeri cu oamenii pregătiți de ei și de Arabia Saudită, trupele terestre ale Rusiei care susțin armata siriană, au intrat deja în luptă în Siria.
Citește și: Trupele terestre ale Rusiei au intrat în luptă în Siria
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a făcut o vizită la Moscova pentru a se întîlni cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Cei doi au discutat detaliile unui mecanism de coordonare a operațiilor aeriene, navale, terestre și de luptă radioelectronică în Siria. Mecanismul are ca scop eliminarea lovirii accidentale a trupelor celor două state și obligă Israelul să nu infiltreze rebeli și să nu execute nicio incursiune a armatei israeliene în Siria. Adoptarea acestui mecanism de coordonare este esențial pentru libertatea de acțiune a rușilor, în declanșarea operației aero-terestre pe care o plănuiesc în Siria.
Vezi și: Ce urmareste Putin prin actiunile militare din Siria?
Și mai interesant este că Arabia Saudită s-a declarat pentru prima oară de acord cu propunerea rusă. Anume ca Assad să rămână preşedinte în timpul unei perioade de tranziţie, cu condiţia ca acestuia să i se anuleze puterile, conform generalului saudit Anwar Eshki. Ori acest lucru echivalează cu suspendarea oricărui ajutor acordat rebelior sirieni. Și din acest motiv, proiectul Qatar Petroleum a fost înmormîntat în favoarea unuia comun al iranienilor și rușilor.