Analiștii din Belarus se află sub investigație pentru presupusa 'afectare a securității naționale'

Autorităţile din Belarus, cel mai apropiat aliat al Rusiei, au lansat joi o investigaţie asupra unui grup de 20 de analişti şi comentatori independenţi, aflaţi acum în afara ţării, pe care îi acuză de conspiraţie în vederea preluării puterii şi pentru a promova extremismul, relatează Reuters.

Ancheta vine după o serie de percheziţii şi reţineri de persoane, multe dintre ele fiind încarcerate anterior pentru disidenţă politică împotriva dictatorului belarus, Aleksandr Lukaşenko, aflat în funcţie de decenii, potrivit news.ro.

Un grup pentru drepturile omului a declarat că peste 150 de persoane au fost afectate de acţiunile poliţiei.

Statele Unite, care au impus de mult timp sancţiuni împotriva Belarusului alături de Uniunea Europeană, au denunţat cele mai recente măsuri punitive ale Minskului.

Comitetul de anchetă din Belarus a declarat că analiştii vizaţi in absentia "au luat parte activă la dezvoltarea şi implementarea conceptului de activităţi distructive care au ca scop prejudicierea securităţii naţionale".

Grupul include comentatori politici şi economişti, precum şi oficiali care au legătură cu lidera opoziţiei din exil Sviatlana Ţihanuskaia, învinsă de Lukaşenko în alegerile prezidenţiale din 2020.

"Regimul încearcă să împingă ţara într-o bulă informaţională. Curăţă câmpul informaţional pentru ca adevărul despre eşecul total al guvernării ţării să nu iasă la iveală", a scris pe Telegram Ţihanuskaia, care locuieşte în Lituania vecină. "Valul de represiune împotriva analiştilor şi experţilor este pur şi simplu o răzbunare împotriva celor care evaluează cu onestitate situaţia din Belarus şi propun căi reale de ieşire din criza în care Lukaşenko a împins ţara", a spus opozanta.

Grupul pentru drepturile omului Viasna (Primăvara) a declarat pe site-ul său că cel puţin 157 de persoane au fost reţinute şi interogate. Cei mai mulţi, a precizat grupul, au fost eliberaţi sau acuzaţi de infracţiuni minore, dar unii au fost acuzaţi de instigare la extremism.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că Washingtonul "condamnă recentele raiduri (şi) detenţii ale regimului Lukaşenko" şi a promis că va trage la răspundere guvernul de la Minsk "pentru represiunea internă dură, precum şi pentru sprijinul său continuu pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei".

Aflat la putere din 1994, Lukaşenko a pus în scenă o nouă acţiune de reprimare a disidenţei după ce a reprimat deja demonstraţii fără precedent împotriva realegerii sale în 2020, un scrutin despre care opozanţii spun că a fost marcat de fraude. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a sprijinit în acea confruntare, iar Lukaşenko a permis Rusiei să îi folosească teritoriul ca punct de pregătire pentru invazia sa din 2022 în Ucraina.

Lukaşenko, dependent de Moscova pentru sprijin politic şi economic, a fost de acord anul trecut să desfăşoare arme nucleare tactice ruseşti în ţara sa, la graniţa vestică a Rusiei. Dar el a respins orice idee de a angaja trupe în războiul din Ucraina.