Premium
Fostul premier israelian Benjamin Netanyahu - judecat într-o serie de dosare de corupţie - se apropie joi de obiectivul său atât de dorit de a obţine o majoritate, împreună cu aliaţii săi religioşi şi extrema dreaptă, pentru a păşi din nou pe cele mai înalte trepte ale puterii, relatează AFP, potrivit News.ro.
În urma alegerilor legislative de marţi, posturile israeliene au creditat Partidul Likud al lui Netanyahu şi al aliaţilor săi din partide ultra-ortodoxe şi lista extremei drepte ”Sionismul religioas” cu 62 de mandate - cu un singur mandat peste majoritatea parlamentară de 120 de mandate. Comisia Electorală a început apoi să distileze puţin câte puţin aceste prime rezultate, confirmând această tendinţă, dar fără să pecetluiască, pentru moment, rezultatul scrutinului.
Joi dimineaţa, după numărarea a 93,3% dintre voturile exprimate, ”blocul de dreapta” al lui Netanyahu era creditat cu 65 de aleşi - 32 din Likud, 19 din partide ortodoxe şi un record de 14 mandate ale extremei drepte - în ceea ce ar putea fi, potrivit unor analişti, cel mai de dreapta guvern din istoria Istrraelului.
Tot joi, trei poliţişti israelieni au fost răniţi într-un atac, în Oraşul Vechi din Ierusalim, a anunţat poliţia, care a precizat că atacatorul a fost ucis.
Guvernul lui Yair Lapid ”se apropie de sfârşit”, a declarat tenorul de extremă dreapta Itamar Ben Gvir.
”A venit timpul să readucem securitatea pe străzi, să restabilim ordinea, să arărm cine este stăpânul”, a declarat el după atacul de la Ierusalim.
”A venit timpul să ucidem un terorist care comite un atac”, a subliniat el.
Premierul în exerciţiu Yair Lapid, liderul Partidului Yesh Atid ("Există un viitor", centru) se îndreaptă către un număr de 24 de mandate, iar aliatul său de centru-dreapta Benny Gantz 12 mandate, urmat de nouă mandate de la alte formaţiuni şi zece mandate de la partidele arabe.
PARTIDE ELIMINATE?
În sistemul proporţional israelian, partidele este necesar să obţină 3,25% din voturile exprimate pentru a intra în Parlament, un nivel minim care le asigură cel puţin patru deputaţi.
Două partide mici, ostile taberei lui Netanyahu - Partidul Meretz (stânga) şi Partidul Balad (arab) - înregistrează scoruri de 3,15% şi, respectiv, 2,97%, iar soarta lor se află în numărarea ultimelor voturi - exprimate în principal de militari şi lucrători din sistemul de sănătate.
”Poate că ne vom pierde reprezentarea în Knesset (Parlamentul israelian), dar vom fi câştihat iubirea poporului nostru şi o susţinere fără precedent”, a declarat liderul Balad, Sami Abu Shehadeh, care a candidat singur şi nu împreună cu alte formaţiuni arabe.
O dovadă a faptului că îi este în joc fotoliul, premierul în exerciţiu Yair Lapid şi-a anulat miercuri participarea la COP27, Conferinţa ONU în lupta împotriva modificărilor climatice, la Sharm el-Sheikh, în Egipt.
MEGOCIERI
Lapid, care împlineşte vârsta de 59 de ani în acest weekend, a adunat anul trecut o coaliţie eteroclită - dreapta, stânga, centrul şi un partid arab - pentru a pune capăt regimului lui Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv şef de Guvern din istoria Israelului, care s-a aflat la putere din 1996 în 1999 şi din 2009 în 2021.
”Bibi”, cum este supranumit, nu a abdicat şi nu a părăsit viaţa politică, aşa cum doreau opozanţii săi, ci s-a agâţat de postul de şef al opoziţiei, cu obiectivul de areveni la putere cu scopul de a supune la vot o imunitate prin care să anuleze procesele de corupţie în care este judecat.
După anunţarea rezultatelor finale, preşedintele israelian Isaac Herzog, a cărui funcţie este esenţialmente simbolică, îl va mandata pe cel mai susceptibil lider politic să formeze un guvern şi să treacă la acţiune.
Acesta va avea apoi un termen de 42 de zile să pună pe picioare un guvern.
Însă, presa israeliană scrie că tabăra lui Netanyahu nu a aşteptat această undă verde oficială, iar fostul premier l-a mandat pe Yariv Levin, unul dintre apropiaţii săi, să înceapă negocieri - care s-ar putea anunţa compicate - cu formaţiunea ”Sionismul religios”.
Liderul acestui partid, Bezalel Smotrich, a anunţa că vrea Ministerul Apărării, iar numărul doi, Itamar Ben Gvir, Ministerul Securităţii Publice - două posturi-cheie în avanscena conflictului israeliano-palestinian - care înregistrează deja un vârf de violenţă din ultimii şapte ani.
Nominalizările lor în aceste posturi cruciale ar putea să fie ”stânjenitoare pe scena internaţională” pentru Benjamin Netanyahu, apreciază analistul palestinian Khaldoun Barghouti. Fără să vrea ”să speculeze pe tema unui guvern”, Departanmentul de Stat american a anunţat că speră ca ”toţi oficialii israelieni să continue să împărtăşească valorile unei societăţi deschise, democratice şi care să poarte toleranţa şi respectul faţă de întreaga societate civilă, mai ales faţă de grupurile minoritare”.
