Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Analiză: Asistăm la sfârșitul iubirii dintre Franța și Germania

www.express.co.uk
Emmanuel Macron Angela Merkel

Relația dintre Franța și Germania pare una tot mai șubrezită în contextul în care Brexitul şi războiul comercial mondial declanşat de Trump a provocat unele crăpături în această colaborare, iar analiștii anunță sfârşitul iubirii dintre cele două mari puteri politice şi economice europene.

Ziarul Financiar:

Franţa şi Germania, stâlpii zonei euro şi ai Uniunii Europene, au multe planuri împreună pentru viitorul regiunii, însă Brexitul şi războiul comercial mondial declanşat de Trump a expus crăpăturile din relaţia lor. Wolfgang Münchau, editorialist la Financial Times, crede că asistăm la sfârşitul iubirii dintre cele două mari puteri politice şi economice europene. Interesele lor şi ale liderilor lor diverg prea mult.
Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, refuză să accepte direcţia principală din Europa imprimată de Germania, de a acorda Marii Britanii un răgaz mai lung pentru Brexit. Acesta, scrie Münchau, ar fi cel mai clar semn al sfârşitului iubirii dintre guvernele de la Paris şi Berlin.
Poziţia fără compromis a lui Macron i-a prins pe picior greşit pe cei mai mulţi dintre observatorii politici germani. Unii dintre membrii anturajului cancelarului Angela Merkel chiar şi-au exprimat furia la adresa rebeliunii tânărului lider francez. Ceea ce nu se regăseşte în dezbaterile din Germania este faptul că Macron nu-i datorează nimic lui Merkel, a cărei eră este pe cale să apună. Aceasta a reuşit să-i pareze toate încercările de reformă pentru zona euro. Macron s-a ales doar cu o mică facilitate de cheltuieli din bugetul UE, şi aceasta atacată de Olanda.
La începutul campaniei preşedinţiale, francezul s-a înconjurat de consilieri cu puternice conexiuni germane, mulţi dintre ei fluenţi în germană şi cu relaţii personale în Germania. Însă odată cu moartea politică a liderului social-democraţilor germani Martin Schulz (fostul preşedinte al Parlamentrului European), Germania a început să se întoarcă la normele sale politice tradiţionale.
Parisul a realizat în timp acest lucru. Publicarea recentă a propunerilor pentru viitorul UE de către Annegret Kramp-Karrenbauer, care-i va succeda lui Merkel la şefia creştin-democraţilorîn decembrie, i-a pus în alertă pe francezi. Propunerile au şocat establishmentul politic francez. Annegret KrampKarrenbauer cere Franţei să renunţe la locul ei permanent din Consiliul de Securitate al ONU (pentru ca UE să aibă un loc acolo) şi să participe la construirea unui portavion european.
Propunerii îi lipseşte logica având în vedere cheltuielile cu apărarea mici ale Germaniei. De asemenea, politicianul german a cerut ca Parlamentul European să renunţe la sediul din Strasbourg, Franţa. Aceste propuneri fac clar că Kramp-Karrenbauer se concentrează pe politicile interne. Astfel, pentru francezi problema nu este Merkel, ci ce/cine vine după ea. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Incendiul de la Notre-Dame a relansat în mai multe ţări europene dezbatera legată de identitatea creştină e Europei, în contextul alegerilor europene de pe 26 mai. În Franţa subiectul este abordat de liderul dreptei care se arată din ce în ce mai combativ în campania sa pentru scrutinul european. Luăm în cele ce urmează pulsul dezbaterilor în Franţa dar şi în alte ţări pentru că diversele formaţiuni politice nu au aceleaşi priorităţi.
O Europă “a civilizaţiei şi a identităţii”, iată la ce aspiră Laurent Wauquiez, liderul partidului conservator “Republicanii”. Luînd cuvîntul marţi la o reuniune în Normandia, Laurent Wauquiez a mai spus următoarele: "O civilizaţie înseamnă în primul rînd frontiere. Trebuie să tragem învăţămintele care se impun din extinderea la nesfîrşit a Europei. (…) Europa este, bineînţeles şi tradiţia iudeo-creştină, această tradiţie creştină care a făcut să se maturizeze, încetul cu încetul, sensul demnităţii umane."
Liderul radicalilor de stînga, Jean-Luc Mélenchon, acordă un lung interviu în cotidianul Libération şi afirmă clar că vrea să unească toate sensibilităţile stîngii în jurul programului său. El visează la o modificare profundă a modelului economic european. Citez din analiza sa: "Chestiunea centrală este aceea a tratatelor care organizează Europa. Pentru a ieşi din aceste tratate trebuie să construim adeziunea la un nou proiect. Ori, evoluţia capitalismului a atomizat societatea, formele obişnuite de reprezentare au explodat. Dovadă starea în care au ajuns partidele tradiţionale. Cert, a apărut o nouă conştiinţă care readuce în prim plan ideea schimbării globale,  conştiinţa ecologică. Mulţi au înţeles că economia productivistă duce la catastrofă".
Sigur, putem sau nu să fim de acord cu aceste idei, dar trebuie să recunoaştem că aceste discursuri ne readuc pe terenul dezbaterii de fond.
Interesant mi se pare şi ceea ce spune despre Europa şi despre ţara sa regizorul polonez Krzysztof Warlikowski, care a avut recent la Opera Bastilia o premieră cu “Lady Macbeth din Mzensk” după Sostakovici. El consideră că Europa este adormită în prezent, şi are cuvinte extrem de critice atît faţă de puterea de la Varşovia cît şi faţă de biserica catolică poloneză. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Deşi adept al protecţionismului, Preşedintele Donald Trump nu a rezistat foarte mult perspectivei relaţiilor comerciale cu Uniunea Europeană. Şi era de înţeles de ce: anularea TTIP – acordul de parteneriat pe comerţ şi investiţii cu UE, aduce avantaje foarte mari ambelor părţi, Washingtonului şi statelor europene din Uniune.
În plus, perspectiva strategică de creare a unei pieţe Occidentale de un miliard de consumatori prin combinarea celei americane cu cea europeană e un avantaj comparativ extrem de important în perspectiva globalizării şi competiţiei cu China şi India.
Acord industrial cu taxe zero
E adevărat că rezultatele negocierilor de anul trecut din iulie Trump-Juncker, dar mai ales mandatele validate de Consiliul European (dar nu şi de Parlament, aflat în campanie electorală şi incapabil să adopte o poziţie), înseamnă mult mai puţin decât Acordul de Parteneriat. Dar e un bun început şi creează premizele pentru perspectiva abordării pe felii, în paralel, a negocierii diferitelor componente ale acordului, până la complinirea formulei 2.0 a TTIP.
Astfel, mandatele Consiliului European vizează două acorduri, cel al acordurilor de conformitate – ce permit recunoaşterea rapidă a conformităţii calităţii produselor celuilalt în SUA şi UE – şi mai ales eliminarea completă a tarifelor la produsele industriale.
Impactul acordurilor, aşa cum rezultă din analiza economică şi studiul de fezabilitate al Comisiei Europene, vizează o creştere a exporturilor SUA în UE cu 8% şi a exporturilor UE în SUA cu 9% până în 2033. Asta înseamnă o creştere cu 27 miliarde de euro pentru UE şi 26 miliarde de euro pentru SUA din exporturile reciproce. O variantă echilibrată, aşa cum o solicită şi Washingtonul.
Excedentul uriaş şi dependenţa de export a Germaniei: problemă pentru UE, SUA, FMI şi Germania însăşi
Problema majoră care rămâne de angajat – şi se va detaşa ca problemă structurală la nivelul comerţului bilateral – este excedentul la export al Germaniei, dar aceasta e o temă recurentă care va trebui abordată frontal chiar la nivelul UE după alegerea noului Parlament European şi a noii Comisii, pentru că e reclamată de un număr mare de state europene, de către SUA şi FMI în egală măsură, şi creează vulnerabilităţi excesive Germaniei şi economiei sale prin supra-dependenţa de exporturi. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.