Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune un editorial al jurnalistului Ion M. Ioniță în care este demontată cea mai gravă acuzație care i-a fost adusă în țară Regelui Mihai I: presupusa pactizare cu inamicul sovietic.
Adevarul:
In Occident, asemenea acuzaţii nu au avut priză. Regelui Mihai i-a fost recunoscut meritul uriaş de a fi salvat zeci, poate sute de mii de vieţi omeneşti prin scurtarea războiului. Este clar că scoaterea României din alianţa cu Germania nazistă a privat armata germană de resursele petroliere necesare trupelor de blindate şi a dus la prăbuşirea frontului deschizând calea spre Balcani şi Centrul Europei prin Budapesta spre Viena.
A spune că Regele a trădat înseamnă a nu vedea ce se întâmpla în Europa în a doua parte a războiului, atunci când balanţa înclinase în favoarea Aliaţilor.
Debarcarea în Sicilia a trupelor americane şi britanice, după înfrângerea Axei în Africa de Nord, a produs schimbarea politică la Roma. Regele Italiei l-a demis pe Mussolini, în urma deciziei în acelaşi sens luată de Marele Consiliu Fascist, conducerea partidului fascist italian. Mareşalul Pietro Badoglio a fost numit de Regele Victor Emmanuel al III-lea drept prim-ministru, iar Italia avea să semneze armistiţiul cu Aliaţii pe 8 septembrie.
Ofensivele sovietice pe Frontul de Est din 1944 vor produce efecte politice similare în ţările aliate Germaniei care luptau împotriva URSS. Finlanda, sub conducerea mareşalului Mannerheim care este chemat să preia din nou conducerea ţării, iese din alianţa cu Germania şi încheie pacea cu URSS.
Rezistenţa din Polonia declanşează insurecţia din Varşovia în august 1944. Ruşii se opresc pe celălalt mal al Vistulei şi nu fac nimic pentru a-i ajuta pe combatanţii polonezi.
Tot în august 1944, rezistenţa slovacă se revoltă împotriva germanilor în Munţii Tatra.
Ungaria condusă de Horthy caută, de asemenea, să iasă din alianţa cu Germania, ceea ce duce la ocuparea ţării de trupele lui Hitler.
Pe tot frontul estic, aliaţii Germaniei au încercat să facă o schimbare geopolitică pentru a nu fi antrenaţi în apocalipsa spre care Hitler îşi conducea propria ţară. (Mai multe detalii AICI)
realitatea.net:
"Omul, într-adevăr, a fost blajin, o personalitate care s-a împăcat cu soarta și, din acest motiv, cred că pleacă împăcat către Dumnezeu. Regele Mihai a avut parte de un destin tragic şi asta face cu atât mai tragică regalitatea în istoria României," a afirmat analistul, la Realitatea TV.
"Cu regele este, însă, o altă poveste. Rege ești peste un popor, peste o țară şi pentru ca să poți să rămâi în istorie, în istoria acelui fel de popor, cel puțin la noi, la români, era nevoie de mult mai multe lucruri pe care să le facă și, din acest motiv, cred că el ca rege sau ca fost rege nu a plecat împăcat. Eu nu sunt monarhist, dar nu sunt nici antimonarhist, pentru că într-o democrație de tip liberal sau una de tip monarhic contează mai puțin forma de organizare, contează personalitatea și forța celui care implementează acea formă de organizare, ori regele Mihai nu cred că ar fi avut niciodată forța să implementeze asupra românilor un sistem de autoritate pozitivă sau constructivă așa cum a făcut-o bunicul său sau așa cum a făcut-o Carol I.
Una dintre explicaţiile acestei atitudini, în viziunea lui Cozmin Guşă, ar fi influenţa mult prea mare şi, din păcate, nu pozitivă, pe care a avut-o asupra adolescentului Mihai tatăl său, Carol al II-lea. "L-a influențat mult mai mult decât umbra pozitivă a bunicului său, a fostului rege Ferdinand și asta, într-un fel, asta l-a marcat." (Mai multe detalii AICI)
contributors.ro:
Vine, pentru noi toți, un timp al bilanțului. E iarnă şi e frig, tovarăşe Iliescu, chiar şi pe strada Molière! E bătrân, insingurat şi bolnav, eternul bolşevic. S-au dus toți, minus Gorbaciov. Are insomnii, stă cu ochii lipiți de televizor, ascultă ce se spune despre Rege. Se intreabă ce se va spune, ce se va scrie despre el. Ar vrea compasiune, cine ştie, chiar iertare. Dar fără a se căi. Ii este o groază nebună că i-ar putea sosi sorocul după gratii. Imi aminteşte tot mai mult de Kádár obsedat de umbra lui Nagy. Unul din regii nebuni ai lui Corneliu Baba. El, comisarul ideologic, e obsedat de fantoma celui pe care l-a servit si apoi l-a ucis. El a scris scenariul parodiei de proces, apoi i-a acuzat pe Brucan şi pe alții. Rămâne la fel de convins precum atunci, in iarna lui 1990, apoi in iuniele insangerat, că a avut dreptate. A trebuit să riposteze “forțelor contra-revoluționare”, “stihiei mic-burgheze”. Precum in 1956, când ancheta studenții pe drumul spre penitenciare. Un caz fascinant (si repugnant) de psihoză ideologică al acestui Tartuffe combinat cu Jdanov…
Era in 1977 când Paul Goma (de care m-am despărțit in 2006 din rațiuni pe care nu are rost să le discut acum), exclama, cu o sfâşietoare, intru totul justificată tristețe: “Români, eliberați-vă de români!” Disidentul avea dreptate. Nu ruşii, nu ungurii, nu evreii erau cei care țineau România sub un insuportabil călcâi de fier totalitar. La fel acum, nu “străinii”, nu Soros, nu UE, nu extratereştrii calcă in picioare demnitatea civică a românilor, ci o bandă de escroci, tâlhari şi scelerați, patronată din umbră de demiurgul sistemului autoritar cleptocratic născut din cenuşa dictaturii lui Ceauşescu, fostul secretar al CC al PCR, preşedintele de (dez)onoare al PSD, Ion Ilici Iliescu. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Trenul Regal, garnitura comandată de Regele Ferdinand I în 1926, dar nefolosită niciodată de acesta, a fost martorul unei importante părți din istoria României. Într-o eră în care calea ferată era echivalentul autostrăzilor de acum, Trenul Regal era echivalentul Airforce One, pentru că era destinată șefului statului.
Povestea Trenului Regal a început în 1926, când Regele Ferdinand a comandat Uzinelor mecanice din Milano un tren cu compartimentare specială, pentru ca Majestățile Sale Regele Ferdinand și Regina Maria să poată realiza vizite de stat în țările vecine, dar și să viziteze comunitățile de români. Însă Regele Ferdinand nu a mai apucat să se bucure de călătoriile cu acest tren, pentru că el a intrat în serviciul Casei Regale la un an după moartea lui Ferdinand.
În primii 10 ani de folosință a Trenului Regal, acesta i-a purtat pe Regina Maria, Regele Mihai, Regina Mamă Elena şi Regele Carol al II-lea. Regele Mihai, alături de Regina Elena, a călătorit mult cu Trenul Regal în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de exemplu în timpul vizitelor la Hitler.
Trenul este compus din cinci vagoane: sufrageria, în care au avut loc numeroase dineuri, la care au participat șefi de stat, vagonul Regelui și vagonul Reginei, care sunt două dormitoare, vagonul Invitaţilor şi vagonul Casei MS Regelui, adică a personalului. Trenul dispunea de o bucătărie proprie, iar încălzirea fiecărui vagon se făcea cu câte o sobă cu lemne.
După abdicare, trenul a fost folosit, o vreme, atât de Gheorghe Gheorghiu-Dej, cât și de Nicolae Ceaușescu. A fost lăsat, apoi, în paragină. De abia la sfârșitul anilor 1990 Trenul Regal a fost restaurat, iar o parte din lucrări au fost făcute la Uzina 16 Februarie din Cluj. Trenul Regal este folosit din nou de Familia Regală a României, din anul 2012, după o pauză de 64 de ani. (Mai multe detalii AICI)
